Ziua de 8 ianuarie, data la care a fost semnalată prima atestare documentară legată de Câmpina în urmă cu 520 de ani, a trecut anul acesta aproape neobservată.
Singurele manifestări dedicate împlinirii celor 520 de ani au fost organizate de o mână de câmpineni pasionați de promovarea istoriei și culturii locale. Astfel, duminică, 8 ianuarie, începând cu ora 11.00, Clubul de lectură din Câmpina a amplasat în Parcul Regele Mihai I, din centrul civic, cea de-a 13 căsuță cu cărți ce poartă numele regretatului ziarist și scriitor Sorin Stoica.
Începând cu ora 13.00, Centrul de Informare Turistică a găzduit o comunicare ilustrată (transmisă live pe pagina de Facebook a centrului) în cadrul căreia Mădălin Focșa, istoric al patrimoniului cultural, a prezentat în premieră noi descoperiri, făcute de el însuși, legate de istoria și patrimoniul local. (Concluzia de final a expunerii poate fi urmărită în înregistrarea video de la finalul articolului). Nu este pentru prima dată când Mădălin Focșa, iubitor pasionat al Câmpinei și al istoriei sale centenare, oferă informații inedite și prețioase cu privire la trecutul urbei, așa cum nu este nici la primul eveniment organizat în cinstea municipiului. De remarcat faptul că din partea administrației locale la întâlnire a participat doar consilierul local Valentin Crețu.
La polul opus, autoritățile locale și instituțiile culturale din subordinea acestora au ignorat cu desăvârșire ziua orașului. Liviu Davidescu, președintele Comisiei de cultură a Consiliului Local, a motivat acest dezinteres, între altele, prin faptul că sala de spectacole a Casei de Cultură „Geo Bogza”, acolo unde se organizau în mod tradițional manifestări legate de acest eveniment, este în renovare și nu poate fi folosită. Întrebat dacă a făcut demersuri în vederea identificării altei locații în care s-ar fi putut organiza diverse activități dedicate acestei zile, Liviu Davidescu ne-a declarat: „Anul acesta, din păcate, nu s-a putut organiza niciun eveniment de Ziua Câmpinei. Suntem în discuții la nivelul administrației locale să schimbăm data de sărbătorire a zilei orașului, având în vedere faptul că este foarte dificil să organizezi ceva de amploare în primele zile ale anului, imediat după sărbătorile de iarnă. Pe viitor ne gândim să sărbătorim Ziua Câmpinei la sfârșitul lunii mai ori la începutul lunii iunie și voi înainta în acest sens un proiect de hotărâre în Consiliul Local”.
Despre faptul că anul acesta aniversarea a trecut aproape neobservată i-am cerut o părere fostului primar Gheorghe Tudor, cel în mandatul căruia, în anul 2003, a fost organizat primul eveniment de amploare care marca 500 de ani de la prima atestare documentară a Câmpinei.
„Nu se poate să nu dai importanță zilei orașului tău! Administrația locală și mai ales Consiliul Local ar fi trebuit să se implice și să organizeze o manifestare publică, mai ales pentru faptul că s-au împlinit 520 de ani, o cifră rotundă. Am sunat la Primărie să-i întreb pe cei de acolo dacă se organizează ceva și nu știa nimeni nimic. Dacă o ținem tot așa avem toate șansele să ne pierdem identitatea și mai ales respectul față de istoria acestui oraș” – ne-a declarat fostul edil.
Cum a fost sărbătorită Câmpina în ultimii 20 de ani
În ultimii 20 de ani, Ziua Câmpinei a fost sărbătorită anual, cu mai mult sau mai puțin fast. Au existat ediții la care la simpozioanele ori colocviile organizate de administrație nu au participat mai mult de 40 de persoane, dar au fost și ani în care sălile au fost arhipline. Diferența a făcut-o de multe ori faptul că urma un an electoral. Cu excepția acestui an, doar în 2021, pe fondul pandemiei de coronavirus, nu a fost putut fi organizat niciun fel de eveniment public.
În anul 2003, la împlinirea unei jumătăți de mileniu de la prima atestare documentară, la manifestările organizate în centrul orașului a luat parte inclusiv Adrian Năstase, din postura de prim-ministru al României la acea dată.
În anii următori, lucrurile s-au desfãșurat aproape în anonimat, prin organizarea de simpozioane cu participare redusă la care erau invitați reprezentanți ai administrației și instituțiilor publice locale, oameni de litere, istorici, profesori. În cadrul acestora erau susținute comunicări cu referire la istoria localității, erau organizate diverse expoziții ori lansări de carte ale unor scriitori câmpineni.
Abia în anul 2008, la sărbătorirea a 505 ani, administrația decidea sã organizeze altceva, respectiv un spectacol de revistã susținut de Teatrul „Constantin Tãnase” din București. La concurențã cu spectacolul de revistã oferit de administrația localã, Grupul de firme Fibec organiza un spectacol mult mai amplu în parcarea Complexului Comercial Fibec.
În anul 2010 se pune pentru prima dată în discuție organizarea sãrbãtoririi într-o altã perioadã a anului, pe fondul faptului că la manifestările organizate anterior s-a înregistrat o participare redusă din partea publicului. Anii au trecut însă fără a se lua o decizie în acest sens. Poate și pentru că așa cum orice om se serbează de ziua lui, la fel se pune problema și când vine vorba de sărbătoarea unei localități, indiferent că ziua aceea pică iarna sau într-o zi de joi. Dacă avem în vedere faptul că anul acesta, pe 2 ianuarie, municipiul Câmpina a înregistrat un record în ceea ce privește temperatura maximă (20,8 grade Celsius), am putea să sperăm că schimbările climatice vor rezolva până la urmă și acest neajuns și vom putea sărbători Ziua Câmpinei în aer liber în număr cât mai mare.
Remember Câmpina – 500
de Serghie Bucur
Miercuri, 8 ianuarie 2003. Casa Tineretului, holul public, lume furnicar. Inginerul Florin Buda, directorul instituției la acea vreme, deschide oficial aniversarea jumătății de mileniu a localității. Greii politicii tranzitive, în Guvern și în Primăria orașului: Adrian Năstase, Gheorghe Tudor, Horia Tiseanu, Emil Calotă, consilierii Câmpinei. Mircea Cozma citește Mesajul președintelui Ion Iliescu. „Schimbările și reforma n-au alterat starea de suflet și speranța câmpinenilor! Aici nu mă simt niciodată singur!” Ia cuvântul primarul Gheorghe Tudor, care expune impecabil și solemn, istoria Câmpinei. Urmează discursuri libere: profesorul Cristian Spulber, inginerul Emil Calotă – primarul Ploieștiului, premierul guvernului României – Adrian Năstase, sosit cu 40 de minute întârziere. Ceremonie atent privită de aproximativ 500 de domni și doamne, tensionată însă de prezența masivă a „gorilelor” și securiștilor ce au împânzit, afară și în interior, spațiul imens a holului ticsit de lume. La intrare sunt controlat cu detectorul de arme, pipăit pe buzunare, picioare și spate de un tip și-o tipesă – înalți, fioroși, care îmi iau reportofonul, pun căștile pe urechi și ascultă banda, mă privesc dur – și scap. Doamne, prin ce trecui!
Cinci ore durară divagațiile, dezvelirea bustului lui Hasdeu, opera sculptorului Alfred Dumitriu și, prin strigare, înmânarea Medaliei aniversare „Câmpina – 500” odată cu Diploma de Onoare aferentă, acordate prin Hotărârea Consiliului Local. Printre invitați, ziariștii de la OGLINDA, PARTENER, ZARVA freamătă. Reprezentatele AMUS-ului, doamnele Elena Murariu și Natalia Pașca, elegante și cuceritoare, zâmbesc tuturor. În tabere vădit separate, puterea și opoziția se studiază pe sub pleoapele asudate de rivalități. Mă aflu în grupul eminenților profesori și scriitori Gherasim Rusu Togan și Constantin Trandafir, „la rând” pentru Medalie și actul adiacent… Strigat, lângă nume vorbitorul adaugă: „Serghie Bucur, fost ziarist!” În sfârșit, lumea urcă la etaj, pe scara în serpentină, și se răsfiră zgomotoasă și flămândă, printre mesele doldora cu gustări, patiserii și sticlele gemând de Ottonel, în lungul și latul platformei cu balustradă. Mulțimea se aprinde, armonia o înfierbântă. Dorea atât de muuult zaiaaafetul!
Mai jos puteți urmări concluzia de final a expunerii despre subestimarea patrimoniului câmpinean și obiectivul care aduce unicitate mondială Câmpinei.
Te-ar mai putea interesa și:
Date noi despre… data atestării documentare a Câmpinei
Vama Câmpina, primul motor de dezvoltare al așezării noastre
Câmpina, orașul în care școlile poartă nume anapoda?
Câmpina în anii premergători Războiului pentru întregire națională
Pai, de unde bani? sau cheltuit 30 mii euroi de noul an pe oracaieli,de neinteles de ce presa nu a comunicat nici un cuvant despre eveniment.
Nu avem timp de așa ceva.PUZ-ul privind degene,regenerarea urbană……de integrare „intleligentă”în absurd😁,printr-un pasaj subteran,este cel mai important eveni,pardon,proiect pentru Campina.Are atatea componente de zici ca aproape toată lumea din administratie este implicată,pana peste cap,în sinergia si meandrele combinative ale acestui megaproiect.Acum este momentul să-i facem orasului o groapă mare,cat centrul lui,cand s-a împutinat deja si au ajuns,in ultimul timp,de la 32000 la 25000 de locuitori. Sa devină unic in lume, atat prin istoria sa,cat si prin acest pasaj rutier subteran,care,dacă n-o mai fi necesar,cand va fi dat in folosintă,peste 8-10 ani,generatia de atunci,cată o sa mai fie(15-20de mii)să-l transforme in ciupercarie😆.
Aici sa lucreze nepotii si stranepotii(care o să mai ramana după închiderea „cangrenei” uriase),că asă le trebuie,a petrolistilor si rafinorilor,pentru a stopa migratia continuă a oamenilor,din acest areal,care acum o suta de ani era cel mai avansat,din estul Europei.
Apropo,Campina a avut cea mai mare pierdere de populatie din jud.Prahova,20%,care si acesta,la randul lui,inregistreaza cea mai mare pierdere din regiune(pana la Revolutie se apropia de un milion de locuitori,iar astazi mai are vreo 700.000,parcă).
Pai de la un primar cu vila in Poiana si administrator care sta in Ploiesti ce sa ne asteptam? „Orasul intelectualilor” …