La începutul acestei luni a avut loc cea de a treia ediţie a Salonului de „Carte, presă şi muzică”, desfăşurat la Centrul Internaţional de Conferinţe „Casino Sinaia”. În cadrul Salonului a avut loc lansarea filmului documentar „Drogurile, viaţa pe contrasens”, realizat de Optimal Media Solution pentru Agenţia Naţională Antidrog (ANA).
Prezent la această lansare, directorul ANA, chestorul Sorin Oprea, a acceptat un interviu pe tema activităţilor desfăşurate de către agenţie, la un an de la preluarea funcţiei. Chestorul Sorin Oprea s-a aflat timp de aproape un an şi jumătate, în perioada 2009-2011, la şefia IJP Prahova.
Prezent la această lansare, directorul ANA, chestorul Sorin Oprea, a acceptat un interviu pe tema activităţilor desfăşurate de către agenţie, la un an de la preluarea funcţiei. Chestorul Sorin Oprea s-a aflat timp de aproape un an şi jumătate, în perioada 2009-2011, la şefia IJP Prahova.
Reporter: La un an de la preluarea conducerii ANA, ce s-a întâmplat nou în cadrul instituţiei?
Sorin Oprea: În primul rând, agenţia s-a reformat, în sensul că din subordinea IGPR a trecut din nou în subordinea MAI, ca direcţie de sine stătătoare. Acest lucru a însemnat revenirea la fostele competenţe, agenţia recăpătând responsabilităţile de bază pentru care a fost înfiinţată în 2002. Odată cu revenirea în acest nou sistem, agenţia a promovat un stil nou de relaţionare cu diverse instituţii şi organisme şi de deschidere faţă de o abordare modernă a problematicii. Legăturile internationale s-au refăcut, creând astfel o bază nouă în ce priveşte cooperarea dintre România şi statele europene. Începând din luna mai a anului 2011 s-a regândit modul în care sunt prioritizate măsurile în planul de acţiune al strategiei, totodată stabilindu-se cadrul în care strategia viitoare va fi implementată, începând din 2013 până în 2020. Au fost lucruri esenţiale în acest context. Agenţia a crescut din punct de vedere numeric, acela al specialiştilor care au fost aduşi. Mă refer la zona de suport, serviciile financiar, logistic, resurse umane, juridic, toate acestea creând posibilitatea demarării unor activităţi specifice, care să fie cu adevărat susţinute de către o bază structurală puternică.
Reporter: Să înţeleg că aţi găsit un management defectuos?
Sorin Oprea: Agenţia a avut un alt statut până în 2009. După aceea, a trecut în subordinea IGPR, din poziţia de structură centrală a MAI. Lucrul acesta, prin diminuarea numărului de personal, a atribuţiilor, prin reducerea vizibilităţii, a condus la o situaţie negativă. Nu trebuie să căutăm acum vinovaţii ca să justificăm aceste mutaţii nefireşti. Însă, cred că s-a greşit din punct de vedere structural şi organizatoric, în sensul că a trata astfel o instituţie coordonatoare a unui fenomen atât de nociv la nivel naţional, nu a fost un lucru pozitiv. Toate acestea s-au văzut. Nu a mai existat un răspuns coerent la ceea ce a însemnat coordonarea politicilor antidrog în România şi mai ales apariţia de substanţe noi, cu proprietăţi psihoactive, celebrele etnobotanice, a creat probleme majore. Răspunsul a întârziat. Iniţiativele legislative, promovarea de campanii de prevenire, colaborarea cu alte instituţii ale statului şi cu societatea civilă nu au mai reprezentat priorităţi şi rezultatele s-au văzut.
Reporter: Sunteţi acuzat într-un ziar naţional că aţi fi „şmenuit” (expresia nu-mi aparţine) datele din raportul naţional privind situaţia drogurilor, înaintat Comisiei europene pentru probleme de justiţie şi afaceri interne. Se face referire că aţi trecut în raport şase proiecte naţionale, dintre care trei ar fi fost desfăşurate de alte ministere, dar care şi le-a arogat ANA. Cum comentaţi?
Sorin Oprea: Da, ştiu. Din principiu, tot timpul am respectat părerea jurnaliştilor, în sensul în care articolele lor au avut la baza o documentare serioasă. În acest sens, faţă de ceea ce a apărut legat de raport, ceea ce nu se cunoaşte, şi îmi pare rău să observ acest lucru, este faptul că în raportul naţional din anul 2011 sunt cuprinse toate activităţile structurilor, ale sistemului naţional instituţional, care au atribuţiii specifice pe droguri. ANA nu s-a substituit nici unuia dintre aceştia. Nu s-a făcut altceva decât ca, în cooperare cu Ministerul Educaţiei, al Muncii, Sănătăţii, să se dezvolte o serie de programe şi proiecte. Ceea ce s-a scris în raportul naţional sunt şi activităţile Ministerului Educaţiei. Nu scrie un cuvânt, în acest raport, că acele programe aparţin ANA.
Reporter: Totuşi, se spune că nu presa s-a sesizat, ci funcţionarii Comisiei europene.
Sorin Oprea: Nu vreau să merg mai departe cu detaliile în această problemă. Nu avem nici un fel de reacţie negativă din partea niciunui for european. Din contră! Privind relaţionarea internaţională, se poate vedea clar, din documentele primite, că lucrurile nu stau aşa. Este doar părerea jurnalistului. Probabil, la momentul respectiv nu a făcut o documentare completă cu privire la această problemă. Sub nici o formă nu am avut din partea UE nici un fel de reacţie negativă, pe niciun palier de activitate, începând de la colectarea datelor, a interpretării acestora, a modalităţii în care România îşi armonizează sistemul legislativ, astfel încât să fie parte a Uniunii şi terminând cu schimbul de informaţii, cooperările pe cazuri. În rapoartele pe care noi le avem primite din străinătate de la Biroului pentru Droguri şi Criminalitate de la Viena al ONU, cel al Departamentului de Stat al SUA, al Centrului de Monitorizare pentru Droguri şi Toxicomanie de la Lisabona, foruri care elaborează aceste rapoarte internaţionale importante, niciodată nu a fost făcută o referire negativă la adresa României.
Reporter: S-a făcut referire şi la faptul că agenţia a absorbit fonduri europene în valoare de 21.270 de euro, cheltuind, în schimb, 402.152 euro în campania de distribuire de seringi.
Sorin Oprea: Este o problemă, în special pentru perioada anului 2010. La vremea accea nu eram la ANA. Vreau să vă precizez că suma pentru achiziţii nu este reală. Programul Naţional de Prevenire şi Asistenţă, aprobat prin HG 1102/2008-2012, prevede la capitolul de cumpărare seringi, pentru evitarea riscurilor îmbolnăvirilor asociate consumului de droguri, suma de 500.000 ron. Avem creşteri mari în România la infecţiile cu HIV, cu hepatită de tip B, C şi tuberculoză, toate în rândul consumatorilor de droguri injectabile. ANA a cheltuit 75.000 ron, aproximativ 15.000 de euro. Acest sistem de achiziţie de seringi pentru reducerea riscurilor asociate este un sistem practicat în toată lumea, fiind preluat acum şi în România. După cum se vede, chiar dacă avem o sumă mai mare, aprobată prin lege, s-a cheltuit foarte puţin. Iar în ultimul an ANA a accesat fonduri europene de peste 1,6 milioane de euro.
Reporter: Ultimul proiect iniţiat de Ana este „Prea rebel să fii condus”. Ce alte proiecte aveţi în vedere până la sfârşitul anului?
Sorin Oprea: Acest proiect reprezintă cea mai mare campanie lansată până acum. E unul dintre programele pe care le-am gândit în detaliu, cu implementare în tot ceea ce înseamnă zonă de interes la nivel naţional, în cele 41 de judeţe şi în Bucureşti. Multe dintre activităţi le desfăşurăm în parteneriat cu societatea civilă, cu ONG-urile. Avem şi alte proiecte în derulare până la finele anului. Unul dintre cele mai importante este proiectul „Necenzurat”, care se desfăşoară pentru formarea profesorilor, în domeniul nostru de competenţă, care vor putea preda apoi elevilor problematica drogurilor. Mesajul meu antidrog este, la fel, un proiect permanentizat de ANA în şcoli, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii.
Reporter: Fără să apelaţi la diplomaţie, consideraţi creşterea numărului de consumatori la 4,3% o palmă peste obrazul structurilor de combatere a traficului de droguri?
Sorin Oprea: Cauzele care conduc la această creştere sunt diverse. Cred că nu se poate discuta de vinovăţie, ci de o ineficienţă a unor activităţi, datorată mai multor factori. În principal aceştia nu ţin de instituţiile care sunt implicate în problematica drogurilor. Consider că o analiză atentă a fenomenului şi o reevaluare a sistemului trebuie făcute. ANA, în calitate de coordonator naţional pe droguri, poate iniţia o altfel de activitate la nivel intern şi o consultare la nivel internaţional. Sunt convins că, în maxim doi ani, se va vedea o diminuare a consumului de droguri, prin luarea unor măsuri coerente şi eficiente.
Sorin Oprea: În primul rând, agenţia s-a reformat, în sensul că din subordinea IGPR a trecut din nou în subordinea MAI, ca direcţie de sine stătătoare. Acest lucru a însemnat revenirea la fostele competenţe, agenţia recăpătând responsabilităţile de bază pentru care a fost înfiinţată în 2002. Odată cu revenirea în acest nou sistem, agenţia a promovat un stil nou de relaţionare cu diverse instituţii şi organisme şi de deschidere faţă de o abordare modernă a problematicii. Legăturile internationale s-au refăcut, creând astfel o bază nouă în ce priveşte cooperarea dintre România şi statele europene. Începând din luna mai a anului 2011 s-a regândit modul în care sunt prioritizate măsurile în planul de acţiune al strategiei, totodată stabilindu-se cadrul în care strategia viitoare va fi implementată, începând din 2013 până în 2020. Au fost lucruri esenţiale în acest context. Agenţia a crescut din punct de vedere numeric, acela al specialiştilor care au fost aduşi. Mă refer la zona de suport, serviciile financiar, logistic, resurse umane, juridic, toate acestea creând posibilitatea demarării unor activităţi specifice, care să fie cu adevărat susţinute de către o bază structurală puternică.
Reporter: Să înţeleg că aţi găsit un management defectuos?
Sorin Oprea: Agenţia a avut un alt statut până în 2009. După aceea, a trecut în subordinea IGPR, din poziţia de structură centrală a MAI. Lucrul acesta, prin diminuarea numărului de personal, a atribuţiilor, prin reducerea vizibilităţii, a condus la o situaţie negativă. Nu trebuie să căutăm acum vinovaţii ca să justificăm aceste mutaţii nefireşti. Însă, cred că s-a greşit din punct de vedere structural şi organizatoric, în sensul că a trata astfel o instituţie coordonatoare a unui fenomen atât de nociv la nivel naţional, nu a fost un lucru pozitiv. Toate acestea s-au văzut. Nu a mai existat un răspuns coerent la ceea ce a însemnat coordonarea politicilor antidrog în România şi mai ales apariţia de substanţe noi, cu proprietăţi psihoactive, celebrele etnobotanice, a creat probleme majore. Răspunsul a întârziat. Iniţiativele legislative, promovarea de campanii de prevenire, colaborarea cu alte instituţii ale statului şi cu societatea civilă nu au mai reprezentat priorităţi şi rezultatele s-au văzut.
Reporter: Sunteţi acuzat într-un ziar naţional că aţi fi „şmenuit” (expresia nu-mi aparţine) datele din raportul naţional privind situaţia drogurilor, înaintat Comisiei europene pentru probleme de justiţie şi afaceri interne. Se face referire că aţi trecut în raport şase proiecte naţionale, dintre care trei ar fi fost desfăşurate de alte ministere, dar care şi le-a arogat ANA. Cum comentaţi?
Sorin Oprea: Da, ştiu. Din principiu, tot timpul am respectat părerea jurnaliştilor, în sensul în care articolele lor au avut la baza o documentare serioasă. În acest sens, faţă de ceea ce a apărut legat de raport, ceea ce nu se cunoaşte, şi îmi pare rău să observ acest lucru, este faptul că în raportul naţional din anul 2011 sunt cuprinse toate activităţile structurilor, ale sistemului naţional instituţional, care au atribuţiii specifice pe droguri. ANA nu s-a substituit nici unuia dintre aceştia. Nu s-a făcut altceva decât ca, în cooperare cu Ministerul Educaţiei, al Muncii, Sănătăţii, să se dezvolte o serie de programe şi proiecte. Ceea ce s-a scris în raportul naţional sunt şi activităţile Ministerului Educaţiei. Nu scrie un cuvânt, în acest raport, că acele programe aparţin ANA.
Reporter: Totuşi, se spune că nu presa s-a sesizat, ci funcţionarii Comisiei europene.
Sorin Oprea: Nu vreau să merg mai departe cu detaliile în această problemă. Nu avem nici un fel de reacţie negativă din partea niciunui for european. Din contră! Privind relaţionarea internaţională, se poate vedea clar, din documentele primite, că lucrurile nu stau aşa. Este doar părerea jurnalistului. Probabil, la momentul respectiv nu a făcut o documentare completă cu privire la această problemă. Sub nici o formă nu am avut din partea UE nici un fel de reacţie negativă, pe niciun palier de activitate, începând de la colectarea datelor, a interpretării acestora, a modalităţii în care România îşi armonizează sistemul legislativ, astfel încât să fie parte a Uniunii şi terminând cu schimbul de informaţii, cooperările pe cazuri. În rapoartele pe care noi le avem primite din străinătate de la Biroului pentru Droguri şi Criminalitate de la Viena al ONU, cel al Departamentului de Stat al SUA, al Centrului de Monitorizare pentru Droguri şi Toxicomanie de la Lisabona, foruri care elaborează aceste rapoarte internaţionale importante, niciodată nu a fost făcută o referire negativă la adresa României.
Reporter: S-a făcut referire şi la faptul că agenţia a absorbit fonduri europene în valoare de 21.270 de euro, cheltuind, în schimb, 402.152 euro în campania de distribuire de seringi.
Sorin Oprea: Este o problemă, în special pentru perioada anului 2010. La vremea accea nu eram la ANA. Vreau să vă precizez că suma pentru achiziţii nu este reală. Programul Naţional de Prevenire şi Asistenţă, aprobat prin HG 1102/2008-2012, prevede la capitolul de cumpărare seringi, pentru evitarea riscurilor îmbolnăvirilor asociate consumului de droguri, suma de 500.000 ron. Avem creşteri mari în România la infecţiile cu HIV, cu hepatită de tip B, C şi tuberculoză, toate în rândul consumatorilor de droguri injectabile. ANA a cheltuit 75.000 ron, aproximativ 15.000 de euro. Acest sistem de achiziţie de seringi pentru reducerea riscurilor asociate este un sistem practicat în toată lumea, fiind preluat acum şi în România. După cum se vede, chiar dacă avem o sumă mai mare, aprobată prin lege, s-a cheltuit foarte puţin. Iar în ultimul an ANA a accesat fonduri europene de peste 1,6 milioane de euro.
Reporter: Ultimul proiect iniţiat de Ana este „Prea rebel să fii condus”. Ce alte proiecte aveţi în vedere până la sfârşitul anului?
Sorin Oprea: Acest proiect reprezintă cea mai mare campanie lansată până acum. E unul dintre programele pe care le-am gândit în detaliu, cu implementare în tot ceea ce înseamnă zonă de interes la nivel naţional, în cele 41 de judeţe şi în Bucureşti. Multe dintre activităţi le desfăşurăm în parteneriat cu societatea civilă, cu ONG-urile. Avem şi alte proiecte în derulare până la finele anului. Unul dintre cele mai importante este proiectul „Necenzurat”, care se desfăşoară pentru formarea profesorilor, în domeniul nostru de competenţă, care vor putea preda apoi elevilor problematica drogurilor. Mesajul meu antidrog este, la fel, un proiect permanentizat de ANA în şcoli, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii.
Reporter: Fără să apelaţi la diplomaţie, consideraţi creşterea numărului de consumatori la 4,3% o palmă peste obrazul structurilor de combatere a traficului de droguri?
Sorin Oprea: Cauzele care conduc la această creştere sunt diverse. Cred că nu se poate discuta de vinovăţie, ci de o ineficienţă a unor activităţi, datorată mai multor factori. În principal aceştia nu ţin de instituţiile care sunt implicate în problematica drogurilor. Consider că o analiză atentă a fenomenului şi o reevaluare a sistemului trebuie făcute. ANA, în calitate de coordonator naţional pe droguri, poate iniţia o altfel de activitate la nivel intern şi o consultare la nivel internaţional. Sunt convins că, în maxim doi ani, se va vedea o diminuare a consumului de droguri, prin luarea unor măsuri coerente şi eficiente.
Carmen NEGREU
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!