Ca şi în mulţi ani precedenţi, la dezbaterea publică a bugetului Câmpinei nu au fost prezenţi nici în acest an localnici dornici să vină cu propuneri pentru mai buna chivernisire şi folosire a banului public din vistieria municipiului. Doar reprezentanţi ai Primăriei şi ai Consiliului Local. Dacă în alţi ani mai venea câte o organizaţie neguvernamentală, dintre cele care promovează democraţia şi statul de drept, anul acesta nicio instituţie de acest gen nu a participat la dezbateri. Din partea oficialităţilor, au fost prezenţi primarul Horia Tiseanu, secretarul municipiului Paul Moldoveanu, alături de câţiva directori, şefi de servicii şi consilieri juridici ai municipalităţii, plus cinci consilierii locali: Florin Frăţilă, Daniel Ioniţă, Marian Dulă, Viorel Bondoc, şi Daniel Telegescu. Primarul Horia Tiseanu a prezentat principalele capitole de venituri şi cheltuieli ale bugetului local, insistând pe marile obiective de investiţii publice. Valoarea estimată a bugetului local din acest an este de 85,896 milioane de lei. Veniturile proprii estimate sunt de peste 47 de milioane lei, sumele defalcate din cota de TVA prevăzute a alimenta bugetul câmpinean fiind de 22,6 milioane lei. Pentru finanţarea proiectelor europene sunt alocaţi 16,20 milioane lei. Ponderea veniturilor proprii din totalul veniturilor bugetare este de aproape 55%. Consilierii liberali Florin Frăţilă şi Daniel Ioniţă au venit cu câteva propuneri generale, nimic punctual, referitoare la necesitatea de a se aduce investitori din afara oraşului prin practicarea de către municipalitate a unei politice fiscale potrivite. Ceea ce a şocat a fost poziţia directorului economic Gheorghe Ecaterinescu, acesta declarând că îl îngrijorează posibilitatea nerealizării veniturilor proprii prognozate pentru bugetul local. Dacă în ultimii patru ani, reprezentanţii administraţiei locale nu s-au arătat îngrijoraţi de evoluţia crizei economico-financiare globale, susţinând adesea că viaţa economică a municipiului nu a fost afectată de această criză, de data aceasta şeful finanţiştilor municipalităţii s-a arătat sceptic cu privire la posibilitatea realizării fără probleme a colectărilor de taxe şi impozite locale: “Din cauza situaţiei economice precare a celor trei mari societăţi comerciale, IRA, Rafinăria şi Turnătoria, mă tem că va fi dificil să realizăm veniturile prognozate în proiectul bugetului. Contribuţiile fiscale ale populaţiei oraşului sunt mai mult decât mulţumitoare, însă acestea nu sunt de ajuns pentru a fi liniştiţi. În ceea ce priveşte bugetul alocat investiţiilor, ne bazăm pe sume importante care nu ne-au fost rambursate în 2012 de către guvernanţi, şi mă refer aici la proiectul european privind pasajul rutier de pe DN1. Sperăm să primim în 2013 şi banii cheltuiţi pentru reabilitarea batalului Lacul Peştelui, pentru care pregătim scrisoarea de rambursare. Totuşi, nu pot să nu recunosc că situaţia financiară a oraşului este grea. Dacă până acum îndrăzneam să spun că prelungita criză economică nu prea a afectat Câmpina, acum parcă nu aş mai avea curajul să afirm acest lucru. Poate că vom reuşi, totuşi. Aş vrea să subliniez că o importantă sursă de venit la bugetul local este impozitul pe venit (pe salarii). Pentru a nu pierde sume importante la acest capitol, trebuie ca toate societăţile comerciale să-şi declare punctele de lucru înfiinţate pe teritoriul municipiului nostru. Este foarte important acest lucru, pentru a încasa cota aferentă din impozitul pe salariile lucrătorilor din aceste puncte de lucru nedeclarate încă, dar pe care le vom urmări foarte atent în următoarea perioadă.” De la Consiliul Judeţean, din cota defalcată din impozitul pe venit şi TVA, Câmpina va primi 300.000 de lei, sumă pe care primarul Horia Tiseanu o consideră insuficientă, mai ales comparând cu sumele primite de la legislativul prahovean de oraşele judeţului conduse de primari USL. Este o practică nocivă, cu parfum de politică dâmboviţeană bazată pe principiul “Ce-i pentru ai noştri e pus deoparte”, care numai dezvoltare durabilă nu adduce. O politică practicată de reprezentanţii tuturor partidelor ce s-au perindat pe la conducerea judeţului. Iar situaţia nu este singulară, fiindcă ea se întâlneşte în toate judeţele ţării. Comparând cu Ploieştiul, care va primi un milion de lei din cota TVA, suma de 0,3 milioane alocată municipiului nostru ar putea fi considerată rezonabilă, căci Câmpina e de şapte ori mai mică decât capitala judeţului. Comparând însă cu alte oraşe, chiar cu cele conduse de primari pedelişti, Câmpina este net dezavantajată. A.N.
