Știri

Prin iniţiativa UNESCO, 11 persoane au primit titlul de „Tezaur Uman Viu”

Unsprezece persoane, păstrătoare ale memoriei umanităţii în ceea ce privește valorile culturale ale neamului românesc care au precedat epoca industrială, au primit recent titlul de „Tezaur Uman Viu”. Programul implementat de Ministerul Culturii, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, urmăreşte salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. 
Foto: Facebook/Tezaur Uman Viu 

Acestea sunt: Ana Bodescu – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud; Ion Creţeanu – spiritualitate (cântăreţ – muzică vocală tradiţională), Craiova, judeţul Dolj; Maria Dulău – spiritualitate (cântăreţ – muzică vocală tradiţională), sat Biia, judeţul Alba; Alexandrina Olguţa Filip – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Cezieni, judeţul Olt; Eugen Gavrilă – prelucrarea lemnului, sat Loman, judeţul Alba; Ştefan Harabagiu – spiritualitate (dansator), comuna Jilavele, judeţul Ialomiţa; Petre Măsală – spiritualitate (dansator, performer Căluş), comuna Stolnici, judeţul Argeş; Marius Mihuţ – prelucrarea lemnului (constructor instrumente muzicale), sat Cihei, judeţul Bihor; Ioan Moldovan – spiritualitate (dansator), sat Berchieş, judeţul Cluj; Ana Neamţu – spiritualitate (cântăreţ – muzică vocală), comuna Cut, judeţul Alba; Florin Nicolae Poenariu – meşteşuguri artistice tradiţionale (iconar), localitatea Laz, judeţul Alba. 
„TEZAUR UMAN VIU face parte dintr-un program internaţional care se desfăşoară în state precum Japonia, Franţa, Republica Cehă, Ungaria si multe altele.
În România această distincţie este oferită de Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din cadrul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
Iniţiativa elaborării unui program privind „Tezaurele Umane Vii” aparţine Republicii Coreea care a propus în 1993 un astfel de proiect Consiliului executiv al UNESCO. Astfel a ajuns să fie adoptată decizia ca statele membre să creeze sisteme similare la nivel naţional.
Scopul principal al programului este acela de a încuraja statele membre să adopte măsuri prin care păstrătorii şi transmiţătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial să beneficieze de o recunoaştere adecvată în rândul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare