Anul acesta se împlinesc 160 de ani de la înfiinţarea primei rafinării din lume de către fraţii Teodor şi Marin Mehedinţeanu, la Ploieşti, în anul 1857, prilej de sărbătoare pentru autorităţile de la Bucureşti (Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale) şi cele din Prahova (Consiliul Judeţean Prahova şi Primăria Ploieşti), care în colaborare cu Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti, Societatea Cultural-Istorică „Mihai Viteazul” şi Fundaţia Constantin Stere, au iniţiat o serie de manifestări dedicate industriei petrolului, o ramură înfloritoare a economiei româneşti în ultima sută de ani.
Astfel, începând din 21 aprilie şi până aproape de sfârşitul anului 2017, programul manifestărilor va debuta la Ploieşti cu dezvelirea monumentului dedicat fraţilor Mehedinţeanu, fondatorii primei rafinării de petrol din lume, va continua în luna mai, la Bucureşti, cu evenimentul “Primul oraş iluminat cu petrol lampant” ce va avea loc în apropierea sediului BNR, clădire cu semnificaţii majore în istoria modernă a României, va ajunge în iulie la Telega cu ceremonia dezvelirii unei plăci aniversare închinate academicianului Anghel Saligny, proiectantul primei conducte de transport al petrolului între Buştenari – Băicoi – Ploieşti – Cernavodă – Constanţa şi la Câmpina, în luna august, cu aniversarea întemeierii Şcolii de Maiştri Sondori şi Rafinori – Prima Şcoală de Sondori din lume „Casa cu Grifoni” din Câmpina şi nu în cele din urmă se va întoarce la Ploieşti, în luna octombrie, pentru aniversarea a 50 de ani de învăţământ universitar la Institutul de Petrol şi Gaze, 1967 – 2017.
Ploieşti, 1857 – prima rafinărie din lume
În anul 1857, Ploieştiul stabilea o premieră mondială, devenind primul oraş din lume cu rafinărie – „Fabrica de gaz lampant” a fraţilor Mehedinţeanu, cea dintâi rafinărie din lume dotată cu instalaţii moderne la nivelul epocii, care a dat startul distilării pe cale industrială a ţiţeiului. Potrivit istoricilor prahoveni, locul unde a fost instalată rafinăria a fost multă vreme controversat, pentru ca în anul 1970, istoricul Mihai Apostol să stabilească cu precizie că locul se afla la „marginea oraşului Ploieşti, în apropiere de actuala gară Ploieşti Sud, în zona barierei Râfov”. Istoricul vorbeşte de funcţionarea rafinăriei tot la „bariera Râfov, rămasă în proprietatea familiei Mehedinţeanu, care în anul 1899 au vândut-o unui anume M. Mitrany”. În baza producţiei rafinăriei, fraţii Teodor şi Marin Mehedinţeanu au avut posibilitatea să obţină prin licitaţie concesiunea pe mai mulţi ani a iluminării cu gaz lampant a Bucureştilor (1857) şi, respectiv, a Ploieştilor (1860). Astfel, Bucureştiul a fost primul oraş din lume iluminat public cu petrol lampant. Petrolul lampant produs la Ploieşti avea calităţi deosebite şi ardea cu o flacără luminoasă de intensitate şi formă constante, fără fum şi fără să lase compuşi răşinoşi în fitil. Începând cu 1 aprilie 1857, Bucureştiul avea să fie iluminat cu o mie de lămpi.
În anul 1880, producţia de petrol a României atingea aproximativ 16.000 de tone, iar statul român adopta în 1895 o primă lege a minelor, care deschidea drumul capitalurilor străine în industria petrolieră românească şi ducea la apariţia celor mai importante companii petroliere româneşti. Prima companie petrolieră de anvergură a fost Steaua Română, înfiinţată cu capital german în anul 1895. În anul 1897, Steaua Română construieşte la Câmpina (zonă în care deţinea aproximativ 305 hectare de câmpuri petroliere) cea mai mare şi modernă rafinărie din Europa, cu o capacitate de rafinare de 1200 de tone pe zi. O altă companie importantă în industria petrolieră românească a fost Astra Română, constituită în 1910. Între anii 1910 – 1947, rafinăria Astra Română a aparţinut trustului olandez Royal Dutch Shell. Până la începutul primului război mondial au mai luat fiinţă şi companiile Româno-Americană (ulterior Petrotel şi în prezent Lukoil Ploieşti), fondată în 1904 ca filială a companiei americane Standard Oil, deţinută de magnatul G.D. Rockefeller, Vega (înfiinţată în 1905, la Ploieşti, cu capital german), Creditul Petrolifer (1905), Concordia (1907), Societatea de Petrol Franco-Română (apare în 1905 şi a fost considerată cea mai mare infuzie de capital francez de pe piaţa petrolieră românească).
Alte premiere înregistrate de industria petrolului din România ar fi că ţara noastră a fost prima din lume care a exportat benzină încă din anii 1900, că în 1904 se înfiinţează prima şcoală din lume de maiştri sondori la Câmpina, care ulterior va pregăti şi maiştri rafinori, că în 1938, o sondă a companiei Astra Română a stabilit un nou record de 3644 metri în zona de foraj de la Boldeşti şi că în 1937, România deţinea locul şapte în lume privind rezervele mondiale de petrol, după URSS, SUA, Irak, Iran, Venezuela. Exploatarea resurselor de petrol începută în jurul Ploieştiului şi mai apoi în zona Câmpina în secolul XIX, construcţia primei rafinării din lume şi dezvoltarea unei industrii care a făcut din judeţul Prahova cel mai mare producător de petrol din Europa, au consacrat Ploieştiul cu numele de „capitala aurului negru”.
