Editorial. COLONIZAREA INVERSĂ

Am fost printre primii care, în orele de după masacrul de la Charlie Hebdo, a scris și explicat de ce „nu sunt  Charlie”. Depinde în ce plan situăm abordarea: nu, nu este vorba numai despre libertatea de opinie și de exprimare, ci de ceva mult mai profund. Recitim The Clash of Civlizations? Ceea ce se întîmplă cu civilizația europeană din ultima jumătate de secol este treptata ei colonizare de către populații de altă structură culturală. Nu este o colonizare armată (dacă excludem actele de terorism), ci una demografică, religioasă, culturală. Cei mai vizibili sunt desigur islamiștii, dar din această colonizare fac parte și esticii ortodocși (care, din principiu, „împărtășesc valorile europene”), și „instalatorul polonez” catolic practicant și miliardarii ruși care cumpără Coasta de Azur sau cluburile de fotbal engleze, țiganii, albanezii, africanii și sud-americanii etc. 

Cum își apără Europa valorile ei în fața acestei nemaivăzute invazii? Pur și simplu nu și le apără. Sunt vietăți care-și injectează victima cu un venin care nu o ucide, ci o paralizează. Ceea ce ne-a arătat Franța în această terifiantă săptămînă a fost o țară paralizată. Iar numele veninului se cheamă corectitudine politică, multiculturalism, ipocrizie. Căci nu poți defila sub lozinca toleranței absolute, dar în același timp să-ți bați joc de ceea ce cred eu, cel venit din afara spațiului tău securizant. Dacă mă accepți, trebuie să mă accepți cu totul! Și cu dumnezeul meu, indiferent cum s-ar numi el. Dacă nu, renunță la această doctrină și cere-mi franc să mă integrez. Nu poți să fii absolut tolerant cu magrebienii dar să-i trimiți pe țigani acasă în Rom-ania lor. Nu poți permite cu larghețe construirea de moschei, dar să-ți bați joc de Profet. Dacă etica libertății (fundament al Europei) nu este dublată de o etică a responsabilității, se nasc mutanți moral. De la teroriștii pentru care individul uman și viața umană nu au nicio valoare, la cei „care nu au nimic sfînt”. Suntem martorii pasivi ai sinuciderii Europei schizoide. Cîte decenii sunt de cînd prea lucidul Cioran anticipa vremea cînd Turnul Eiffel va deveni moschee? Spectacolul faliților din România a fost, ca mereu, de un jalnic papagalicism. Snobi care strîmbă din nas la vulgaritatea tip Vacanța Mare sau Bendeac sau Badea se entuziasmează acum de o caricatură în care o flatulație a lui Isus are însemnul Sf. Duh. Acesta nu e umor, nici libertate. Un alt inteligent oengist se grăbește să amortizeze grozăvia crimei comentînd în direct că „există și fundamentalism ortodox”. E modul cel mai direct de a anula vina criminalului, mutînd-o în seama victimei. Au strigat pe siteuri „religia ucide”, pentru că în confuzia care se creează mai dăm o palmă creștinismului și un ajutor de neprecupețit noilor barbari. Înainte de a deveni victimele ucigașilor cu cagule, jurnaliștii cu creion ascuțit au fost victimele serului paralizant al ideologiei postmoderne a nivelării valorice. Libertatea nu este valoare singulară, ea nu funcționează în afara corelării cu alte valori: discernămîntul, bunul simț, respectul. Franței și Europei nu li se poate interzice să rîdă. Trebuie să o facă din plin. Dar pentru asta ele trebuie să reînceapă a spune lucrurilor pe nume, renunțînd la ipocrizia eufemismelor. 

În 1987 apărea o carte a unuia din marii gînditori ai Franței contemporane, Michel Henry. Barbaria, așa se numea cartea vizionară. El spune acolo că „libertatea mediilor e libertatea de a abrutiza, de a trivializa, de a aservi și ocupa mințile cu un conținut care nu e al lor, ci al aparatului mediatic, al propriei mediocrități” care va duce la o „societate a asistaților nu social, ci mental”. O Europă care îi imploră pe asasini să-i ia gîtul, ce tristețe! Toți acești bravi care se declară Charlie nu scot un cuvînt despre miile de creștini care sunt omorîți în fiecare an de musulmani în diferite țări. Nu vezi niciun miting cu postere: eu sunt creștin! Nu, nu e vina colonialismului, nici a capitalismului, nici a democrației, ci a acelora care vor o democrație bleagă, incapabilă să se apare. Teroriștii folosesc nu numai armele fabricate de Occident, ci mai ales ideologia pe care acesta, generos, le-o furnizează. Toată ura împotriva libertății, democrației, capitalismului, Americii a acestor descreierați nu este altceva decît preluarea acestei selbsthass (ură de sine însuși) atît de specific occidentală, e de aflat în toate cursurile universitare și editorialele „progresiștilor”, „tiermondiștilor”, „oamenilor de bine”, mai preocupați de confortul deținuților de la Gauntanamo decît de crimele care se petrec zilnic în numele profetului. Idioții utili de aiurea și de la noi s-au grăbit să lanseze teoria complotului, bineînțeles că totul este o manipulare a americanilor (care la 11 septembrie își prăbușeau singuri Turnurile Gemene) și evreilor. Antisemitismul este bomboana pe coliva Europei pusă de această stîngă rabiată care furnizează muniția ideologică anarhismului de toate nuanțele. Apusul apune, Hanibal este la poarta cetății!

Christian CRĂCIUN