Sunt pediatru și cred mai mult în dreptul la viață sănătoasă al copilului, decât în libertatea totală a femeii de a dispune de corpul ei, pe care o văd mai aproape de prostituție decât de evoluție. Nu pot uita adolescentele, care de-a lungul timpului mi s-au adresat, după avorturi făcute în grabă, sub acoperirea unei legislații permisive, în care acordul părintelui femeii-copil era adesea prezumat în lipsă. Care ar fi folosul restricționării avorturilor în asemenea cazuri și ce discernământ i se poate atesta unei minore aflată în această situație?
Telejurnalele pascale au adus în prim plan familii din Deltă, pentru care aducerea pe lume a unui copil este una din foarte rarele bucurii ale vieții, tranformată instantaneu în coșmarul creșterii acestuia în lipsa celor mai elementare condiții. Acolo este necesară urgent sanitație bazală pentru a–i menține pe copii în viață, nu restricționarea avorturilor. Și Delta nu este o mare excepție: s-a văzut ca există încă zone ale țării unde mai mulți copiii ar însemna mai multe riscuri de a sfârși înnecați în WC-ul școlii.
Prevenția bolilor și a fenomenelor cu impact negativ asupra sănătății este soluția cu randament maxim pe termen lung care stă la baza sistemelor sanitare eficiente. Sensibilitatea redusă a guvernelor noastre la acest subiect este explicabilă din perspectiva presiunii mari exercitată de bolnavi, care nu justifică, însă, incapacitatea structurării unor intervenții eficiente la distanță. Numărul mare de avorturi din România este consecința directă a lipsei educației sexuale-contraceptive, cu percepția greșită a acesteia, ca responsabilitate exclusivă a femeii, nu a cuplului, indiferent de bazele constituirii sale.
Proiectul legislativ întărește eroarea, întrucât centrul de greutate nu cade nicidecum pe prevenția sarcinilor nedorite, ci pe o intolerabilă presiune psihică legalizată, exercitată exclusiv asupra gravidei. In 2009, unul din inițiatorii modificărilor propuse se pronunța împotriva vaccinării contra cancerului de col uterin, dovedit evitabil pe această cale. Sfidarea argumentelor medicale continuă astăzi prin evocarea acestei boli, alături de cancerul mamar, ca fiind consecință a …avorturilor!!! Cunoașterea realității obiective, că nu avorturile ci mai mult de 3 nașteri, favorizează cancerele feminine, ar face infernală munca oricărui psiholog, bine intenționat în consilierea pentru menținerea sarcinii.
Site-urile organizațiilor ortodoxe-Pro-vita, de exemplu- care susțin modificarea legii, abundă în argumente împotriva vaccinărilor de orice fel, furnizând părinților informații false și sugestii de a se opune imunizării copiilor împotriva unor boli fatale. N-am găsit, în schimb, nici un efort consistent pentru prevenirea sarcinilor nedorite. Astfel de abordări, complet divergente cu competența bisericii, au un impact periculos asupra sănătății copilului. Pe de altă parte, mă întreb cum de multe culte neortodoxe reușesc, în mod surprinzător, să limiteze foarte bine avorturile în interiorul lor și dacă metodele acestora n-ar trebui mai bine cunoscute?
Pentru o femeie educată, avortul este una din cele mai traumatizante experiente, chiar fără întâlnirea cu un psiholog. La o analfabetă, trauma este probabil mai puțin complexă, dar argumentația contra nu poate fi absorbită corect fără o soluție materială mai atractivă decât plasamentul în grija statului sau încredințarea spre adopție. De altfel îmi este imposibil să înțeleg cum ar putea fi mai bine decontate moral aceste alternative în conștiința unei femei de orice condiție sau în conștiința publică.
Mă frapează și confuzia între dreptul de a fi consiliat – garantat de Legea drepturilor pacientului – și obligația de a face acest lucru, care ar decurge din viitoarea lege a avorturilor. Câți psihologi sunt disponibili în unitățile sanitare de stat pentru consilierea femeilor care avortează spontan sarcini dorite, care pierd un copil la naștere sau într-un accident sau pentru ameliorarea depresiei lăuzelor, cauza principală a pruncuciderii și a întreruperii premature a hrănirii la sân? Răspunsul la întrebare este dovada preocupării concrete pentru aducerea la îndeplinire a unor legi în vigoare, a căror aplicare corectă ar fi condus la o creștere mai consistentă a natalității decât cea realizabilă prin instituirea acestei jenante admiteri la avort.
Trebuie să fii de-a dreptul pervers să crezi că o femeie va fi atât de plăcut impresionată de imaginea sarcinii pe care tocmai a decis s-o întrerupă, încât s-ar putea răzgândi. Ecografia elementară de sarcină încă nu este la îndemâna tuturor gravidelor care doresc să nască. Cine va suporta costurile ecografiilor ce ar trebui efectuate pacientelor, mult mai numeroase, care vor să avorteze și nu o pot face decât după efectuarea acestei investigații? Sau, poate, femeile care doresc un copil ar trebui să pretindă că doresc să avorteze, pentru a beneficia de o ecografie gratuită în regim de urgență. Și fiindcă tot veni vorba, de vreo 3 ani, caut zadarnic în presa locală informații despre numărul gravidelor care au beneficiat de ecografii 3D decontate de C.A.S. , în Spitalul Câmpina (interesant ar fi și numărul tomografiilor).
In fine, încă n-am găsit altă logică acestei inițiative legislative, decât aceea a unei capitalizări electorale, care să antreneze O.N.G. – urile cu rădăcini religioase majoritare în populație, lucru pentru care cred că va rămâne în acest stadiu până la alegeri, după care va fi probabil… avortată.
Ca soluții alternative, recomand cu căldură vizionarea atentă și extragerea corectă a mesajelor seriei complete “American pie “. Cred că efectele vor fi superioare acestei patetice încercări de vedetism legislativ-electoral.
Medic pediatru
