Ziua Câmpinei, marcată doar pe rețelele sociale

Dacă pentru mulți data de 8 ianuarie reprezintă finalul sărbătorilor de iarnă, pentru comunitatea din Câmpina această zi are o semnificație aparte, deoarece marchează momentul în care localitatea noastră, astăzi municipiu, a fost atestată documentar pentru prima dată în istorie.
Prima atestare documentară a Câmpinei datează din 8 ianuarie 1503, eveniment consemnat în registrele vamale ale orașului Brașov, cunoscute sub numele de „vigesimale”. Aceste documente, care înregistrau taxele plătite de negustorii ce tranzitau trecătorile montane, menționează un localnic pe nume Mansul, care transporta ceară de albine pentru a o vinde în Transilvania. Această înregistrare oficială demonstrează că așezarea exista deja ca un punct comercial stabil pe traseul ce lega Muntenia de Ardeal, beneficiind de poziția sa strategică la confluența râurilor Prahova și Doftana. Mențiunea din anul 1503 rămâne până astăzi certificatul de naștere al localității, motiv pentru care ziua de 8 ianuarie a fost declarată oficial Ziua Municipiului Câmpina.
Un moment atât de important în istoria unei comunități nu putea fi lăsat nemarcat, tocmai de aceea, în anul 1993, s-au organizat pentru prima dată o serie de manifestări dedicate atestării documentare, chiar în anul în care se împlineau 490 de ani de la acest moment de referință din istoria Câmpinei. Astfel, în perioada 22 septembrie – 2 octombrie 1993, Câmpina a celebrat 490 de ani de la prima sa atestare documentară prin prima manifestare oficială dedicată Zilei Orașului, organizată sub mandatul primarului Mihai Stănescu.
Programul aniversar s-a desfășurat pe parcursul a 11 zile și a cuprins evenimente diverse, organizate în locații emblematice precum Casa de Cultură, Casa Tineretului, Muzeul „Nicolae Grigorescu” și bibliotecile locale. Manifestările au inclus expoziții de istorie și fotografie, spectacole folclorice și concerte aniversare, simpozioane dedicate istoriei petrolului și marilor personalități locale, precum și momente festive pentru tineri, toate fiind documentate într-o arhivă video ce păstrează memoria locurilor și a figurilor marcante ale comunității de la acea vreme.
Începând cu 1993, autoritățile locale au marcat această zi prin diferite manifestații publice, însă se pare că anul 2026 va fi primul, după o lungă perioadă de timp, în care ziua oficială a municipiului nu va fi marcată în niciun fel de administrația locală. Dacă până acum ne-am obișnuit cu diverse manifestări culturale – de la spectacole oferite de artiști locali, expoziții de pictură și fotografie, evenimente organizate la Centrul de Informare Turistică, până la concerte cu trupe consacrate și focuri de artificii – anul acesta, pe 8 ianuarie, va fi liniște la Câmpina.
Un posibil motiv al acestei situații ar putea fi și faptul că, nici până în acest moment, Serviciul Cultură nu are un director numit oficial, după demisia Aurei Dobre din primăvara anului trecut. Absența unei conduceri stabile ar putea explica dificultățile în inițierea, coordonarea și asumarea organizării unor manifestări dedicate Zilei Municipiului, mai ales în cazul unor evenimente care necesită planificare din timp.
Liniștea administrației este în aceeași notă cu cea de la finalul anului trecut, când Consiliul Local a decis să nu mai organizeze tradiționalul spectacol de Revelion din Centrul Civic, invocând lipsa fondurilor. Administrația locală a renunțat astfel la un eveniment mult așteptat de cei fără planuri, de persoanele singure sau de cei care pur și simplu nu își permiteau să petreacă Revelionul în restaurante sau pensiuni. Pe 1 ianuarie, la miezul nopții, după aproximativ un sfert de oră în care artificiile lansate de câmpineni au luminat cerul, străzile orașului s-au golit – o imagine tristă, având în vedere că, în majoritatea orașelor din Prahova, autoritățile au reușit să organizeze evenimente pentru a marca venirea noului an.

Totuși, Ziua Câmpinei nu a trecut complet neobservată. Centrul Național de Informare și Promovare Turistică local a marcat momentul prin reluarea unei postări făcute anul trecut pe Facebook, atunci când oferea comunității locale un „cadou” de istorie urbană. Instituția a readus în atenție existența monumentalei „Case a Poporului”, clădire inaugurată în 1915 și aflată pe amplasamentul actualului sediu al centrului, construcție ridicată de Nicolae Dumitrescu-Câmpina, patronul ziarului „Universul”. Considerată un adevărat palat al presei vremii, clădirea a făcut parte dintr-una dintre cele mai prospere perioade culturale ale orașului, fiind ulterior afectată de război, cutremur și bombardamente, pentru ca, în final, să fie demolată în perioada comunistă. Postarea avansează și ipoteze privind finanțarea edificiului, posibila implicare a arhitectului Paul Smărăndescu și denaturarea ulterioară a identității clădirii prin reinterpretări ideologice.
Din păcate, singurul mod în care autoritățile locale au ales să marcheze acest moment este tot printr-un mesaj pe rețelele de socializare, fără niciun eveniment, fie el și modest, dedicat celor 523 de ani de atestare documentară. Astfel, data de 8 ianuarie 2026 va rămâne doar o altă zi din calendar, trecută fără ca localnicii să fie invitați să își amintească și să celebreze istoria orașului lor.

Felix PRECUP