Virgil Guran, singurul politician câmpinean cu mari șanse mari de a fi reales în Parlamentul României

După toate probabilitățile, deputatul liberal Virgil Guran este singurul politician câmpinean care va ajunge în Parlament, el ocupând poziția a doua în lista pentru Senat a PNL Prahova, un loc perfect eligibil. Așadar, Virgil Guran dorește să reprezinte în continuare electoratul prahovean acolo unde se iau marile decizii, dar nu în Camera Deputaților (ca până acum), ci în Camera Superioară a Parlamentului României, care a luat ființă pentru prima dată în timpul domniei lui Al. I. Cuza, fiind desființată ulterior de comuniști și reînființată după Revoluția din Decembrie 1989. În legislatura care stă să se încheie, Virgil Guran a fost unul dintre cei mai activi deputați, în cele peste 126 de ședințe la care a participat luând cuvântul de 150 de ori și prezentând 103 declarații politice. De asemenea, el a mai avut inițiate 115 propuneri legislative, dintre care opt s-au finalizat fericit, fiind promulgate sub forma unor legi de către președintele țării. Demn de remarcat este faptul că deputatul câmpinean a avut 110 interpelări prin care a solicitat unor miniștri și conducători de organizații centrale răspunsuri la numeroasele probleme de interes național. A semnat totodată trei moțiuni, iar când sub toate cele prezentate mai sus s-a tras linie, rezultatul a fost clasarea lui Virgil Guran printre primii 10 parlamentari români cei mai activi (dintre cei 588 de senatori și deputați din prezenta legislatură, cea mai stufoasă structură a Parlamentului României din toate timpurile).  Dintre cele 110 întrebări și interpelări adresate Guvernului, cea mai mare parte se referă la probleme ale județului Prahova, nu puține fiind întrebările ridicate pentru rezolvarea unor aspecte neplăcute din viața locuitorilor zonei Câmpina, reprezentând arealul Colegiului 2 Deputați, cel în care deputatul Guran a câștigat alegerile parlamentare de acum patru ani.

„În lipsa unei legi a lobby-ului, în România e greu să intervii, chiar și pentru persoane amărâte și năpăstuite“

„Trecând peste datele statistice ale activității mele parlamentare, care cred că mă situează printre primii 10 cei mai activi parlamentari din această legislatură și primul din Circumscripția Prahova, trebuie să recunoaștem faptul că inițierea unei legi este un proces dificil și de lungă durată. Am fost mereu atent ce se întâmplă în colegiul  electoral pe care l-am câștigat, încercând să rezolv unele probleme mai delicate. Pe unele chiar le-am rezolvat, cum este cazul montării separatoarelor de sens pe DN1 (absența acestora cauzând multe accidente de circulație cu victime, multe dintre acestea, câmpineni). Am avut, din păcate, și situații nerezolvate, în ciuda insistențelor mele, cum este cazul Taberei de copii de pe Voila, pe care diriguitorii ministerului de resort nu au vrut să o treacă în proprietatea Câmpinei. Legea a fost votată în plenul Camerei Deputaților, dar din cauza opunerii parlamentarilor PSD, ea nu a fost aprobată. Conducerea Ministerului Tineretului a preferat să se continue paragina în care au căzut toate imobilele taberei amintite și a declarat că se opune acestui transfer, oferind niște explicații aiuritoare, din care noi înțelegem că se pregătește pentru acest obiectiv un aranjament imobiliar fără scrupule, la cel mai înalt nivel. În România încă mai sunt multe imobile impozante aflate într-un stadiu avansat de degradare, care aparțin ministerelor. Deși nu fac nimic pentru a opri declinul acestor clădiri, conducerile ministerelor în cauză refuză să le transfere unor instituții sau administrații publice locale, care le-ar putea reabilita și repune în valoare, refuzul nejustificat neavând decât o singură explicație: obținerea unor comisioane uriașe din vânzarea viitoare pe nimic a acestor clădiri, după completa lor ruinare. Sper ca DNA-ul să-i prindă odată pe acei oameni din ministere care se ocupă cu așa ceva. Am încercat și, de multe ori, am rezolvat probleme punctuale ale cetățenilor care au suferit abuzuri din partea unor instituții ale statului. Din păcate, în lipsa unei legi a lobby-ului, cum există la americani, în România e greu să intervii, chiar și pentru persoane amărâte și năpăstuite, pe lângă instituțiile care le-au nedreptățit sau care le-ar putea face dreptate. E chiar periculos uneori să intervii, pentru că riști să fii acuzat de trafic de influență”. (A.B.)