Unul dintre fenomenele cu impact major asupra societății românești, violența în rândul tinerilor, a fost tema unei dezbateri ample în cadrul emisiunii „Fața și Reversul”, realizată de Florin Frățilă la Dada TV și Valea Prahovei TV. Invitatele ediției, comisar-șef de poliție Roxana Ardeleanu și psihologul clinician Luminița Călugăru, au analizat cauzele și formele de manifestare ale agresivității în rândul tinerilor, vulnerabilitățile generate de mediul online, efectele violenței domestice asupra copiilor, precum și soluțiile de prevenție și intervenție existente la nivelul județului Prahova.
Emisiunea a debutat într-o notă solemnă, printr-un moment dedicat memoriei lui Florian Lungu, una dintre personalitățile marcante ale muzicologiei și jazzului românesc, recent trecut în neființă.
Ulterior, discuția s-a concentrat asupra unei teme de stringentă actualitate, cu implicații directe asupra siguranței publice și dezvoltării emoționale a tinerei generații: violența în mediul școlar și familial.
Abordarea a reunit două perspective complementare, cea a siguranței publice și a prevenirii faptelor antisociale, respectiv cea psihologică și terapeutică. Prima a fost reprezentată de comisar-șef de poliție Roxana Ardeleanu, psiholog și șef al Biroului Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, iar cea de-a doua de Luminița Călugăru, psiholog clinician, psihoterapeut și fondatoare a Asociației AZAMI.

Cifrele violenței: Tabloul național în raport cu realitatea județeană

Dimensiunea fenomenului violenței în România este conturată de date statistice oficiale alarmante. În anul școlar 2024–2025, Ministerul Afacerilor Interne a raportat 1.873 de cazuri de violență în unitățile de învățământ. De asemenea, în cursul anului 2024 au fost înregistrate oficial 17.709 cazuri de abuz fizic și emoțional asupra copiilor. Un studiu realizat de organizația Salvați Copiii arată că aproape jumătate dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în ultimii doi ani, în timp ce datele guvernamentale indică faptul că peste un milion de copii din România s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții, iar aproximativ 600.000 au trecut printr-o astfel de experiență chiar în ultimul an.

Comentând aceste date în cadrul emisiunii, comisarul-șef Roxana Ardeleanu a explicat diferența dintre dinamica națională și situația concretă la nivel local, în județul Prahova:
„Statisticile pot fi îngrijorătoare dacă le privim per ansamblu la nivel de țară. Dar dacă ar fi să ne referim, spre exemplu, la județul Prahova și să ne referim la infracționalitatea din mediul unităților de învățământ, pot să vă spun că în anul școlar 2023–2024 au fost 78 de infracțiuni înregistrate, în anul 2024–2025 au fost 56 — a fost o scădere remarcabilă —, iar în anul 2025–2026 ne-am dus undeva din nou către 70. Eu cred că, în primul rând, datorită faptului că colaborarea între toate instituțiile statului este una destul de bună”.
La nivelul județului Prahova funcționează 632 de unități de învățământ preuniversitar (dintre care 213 cu personalitate juridică), în care învață aproximativ 100.000 de elevi. Din totalul celor peste 1.600 de polițiști din județ, 208 au atribuții directe de responsabilitate pe linia siguranței școlare, desfășurând activități coordonate prin Planul Teritorial Cadru de Acțiune. Prin acest plan, în fiecare școală se constituie un grup de acțiune lunar din care fac parte conducerea școlii, cadre didactice, reprezentanți ai părinților, ai elevilor, asistenți sociali, polițiști și consilierul școlar.

Formele violenței școlare: De la agresiune la fenomenul cyberbullying și scăderea empatiei

Violența în școală nu se limitează doar la confruntările fizice, ci îmbracă forme variate, de la hărțuire verbală și excluziune psiho-emoțională, până la fenomenul tot mai răspândit al cyberbullying-ului.
Definind manifestările violenței școlare, comisarul-șef Roxana Ardeleanu a precizat: „Când vorbim de violență în școală, în primul rând vorbim de încălcarea unui regulament. Vorbim de niște comportamente agresive, fie că sunt agresive verbal, fizic sau psiho-emoțional. Vorbim adesea în ultima perioadă de bullying, vorbim de cyberbullying, vorbim de excludere. Bullyingul în mediul online afectează foarte mult și ce este un pic mai îngrijorător este faptul că de multe ori situația de bullying din mediul online se transformă în violență fizică în momentul în care copiii se întâlnesc”.
Specialistul IPJ Prahova a atras atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare observate în rândul tinerilor: scăderea nivelului de empatie și teribilismul amplificat de rețelele sociale, unde elevii ajung să filmeze actele de violență ale colegilor și să le distribuie online pentru amuzament: „Am sesizat foarte mult că a scăzut cumva empatia tinerilor. Cu mult mai multă ușurință se implică și ajung să săvârșească niște comportamente deviante, necontrolate, violente… Sunt situații în care unii elevi se bat, iar cele care filmează sunt fetele și sunt foarte amuzate. Confundă asta cu un act de curaj. Noi asta încercăm să-i învățăm: că este foarte bine să fii curajos, dar în sensul bun al cuvântului”.

Tehnologia, rețelele sociale și provocările din relația părinte-copil

Un factor explicativ major pentru amplificarea agresiunii îl constituie accesul necontrolat al copiilor la mediul digital de la vârste tot mai fragede, concomitent cu scăderea vârstei elevilor implicați în situații conflictuale.
Psihologul clinician Luminița Călugăru a evidențiat în emisiune una dintre greșelile frecvente ale părinților moderni, care ezită să pună limite clare de frică să nu deterioreze relația cu proprii copii: „De multe ori am observat că părinții își doresc să fie prieteni cu copiii lor. Nu înțeleg că nu putem să fim doar prieteni cu copiii noștri. Putem să fim și prieteni, dar nu doar prieteni. Se încearcă asta un pic mai mult decât este cazul, pentru că trăim niște vremuri moderne, însă asta are niște consecințe un pic mai nefaste asupra educației copilului”.

Violența în familie: Trauma domestică și noul fenomen al agresivității față de mame

Analiza specialiștilor a reliefat că violența din mediul școlar este, în majoritatea cazurilor, o refulare a problemelor neidentificate sau nerezolvate din mediul familial. Mediul casnic conflictual sau abuziv lasă amprente profunde asupra dezvoltării copilului, determinându-l să adopte fie rolul de victimă, fie pe cel de agresor.
Psihologul clinician Luminița Călugăru a dezvăluit un fenomen nou sesizat în practica de cabinet și în consultațiile de psihoterapie: „Am întâlnit un alt fenomen datorită acestor refulări, acces la tehnologie sau frustrări din familie nemanifestate: am observat un grad ridicat de agresivitate la copii, pe care o manifestă între ei în mediul școlar și chiar situații în care o manifestă împotriva mamelor. În situațiile în care tații sunt plecați la muncă sau au joburi suprasolicitante, copilul stă mai mult cu mama, iar frustrarea sau furia ajung să fie îndreptate asupra acesteia”.

În cadrul emisiunii au fost abordate și semnalele de alarmă care pot indica faptul că un copil este victimă sau agresor, modalitățile prin care părinții și profesorii pot identifica din timp schimbările de comportament, dar și soluțiile concrete de prevenire a violenței. Un exemplu este proiectul „Pariul cu mintea pentru un viitor fără umbre”, prin care tinerii sunt implicați în activități educativ-preventive menite să îi ajute să înțeleagă consecințele propriilor alegeri.
Care sunt semnele la care trebuie să fie atenți adulții și ce soluții propun specialiștii pentru combaterea violenței în rândul tinerilor? Vă invităm să aflați urmărind înregistrarea integrală a emisiunii „Fața și Reversul”.