Deşi aşezarea noastră a fost vamă multiseculară între Ţara Românească şi Ardeal, nu între Ţara Românească şi Moldova, nu se poate spune că târgul Câmpinei nu îi datorează respect şi preţuire Domnitorului Unirii. Ridicarea târgului dintre Prahova şi Doftana la rang de oraş a fost realizată de Cuza, în 1864. Şi tot Cuza Vodă, ameninţat cu intervenţii străine în forţă, a strâns pentru prima dată armatele celor două ţări române la marginea Câmpinei, în tabăra de la Floreşti, unde soldaţii munteni şi moldoveni au fost instruiţi împreună câteva luni. Această frăţie de arme le-a inoculat şi mai pregnant sentimentul apartenenţei comune la acest neam milenar, întărindu-le solid convingerea că nicicând nu vor mai ridica armele unii împotriva celorlalţi, pregătindu-i şi mai bine pentru a respinge eventuale năvăliri străine. La Câmpina, Unirea Principatelor a fost sărbătorită, ca şi în alţi ani, în şcoli şi licee. Prima care a sărbătorit evenimentul, în dimineaţa zilei de 24 ianuarie 2014, a fost Şcoala Gimnazială “Alexandru Ioan Cuza” (fosta Generală 8), urmată de Colegiul Tehnic Forestier.
“Liceul verde” (al cărui director este un eminent istoric, prof. dr. Gheorghe Râncu, preşedintele Filialei Câmpina a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România), a reuşit să îmbogăţească manifestarea organizată în cancelaria profesorilor cu un bogat program cultural şi artistic: prelegeri interesante despre Mica Unire, momente lirice, scenete, dansuri şi cântece populare. Programul a fost bine structurat şi articulat, elevii implicaţi au avut prestaţii foarte bune, dar nu trebuie să uităm a-i aminti aici şi pe cei din “spatele scenei”, pe cei care s-au ocupat zile întregi cu pregătirea elevilor: coordonatorul educativ al liceului, prof. Daniela Şovăială, coordonatoarea Ansamblului folcloric “Brăduleţul”, prof. Alice Gârbăcea, care a înfiinţat acest ansamblu deosebit de valoros în 2009, coordonatorul corului liceului, prof. Dănuţ Andrei. Printre invitaţii la acest eveniment, numeroşi profesori de istorie şi istorici ai SSIR, consilierii municipali Marian Dulă, Viorel Bondoc şi Florin Frăţilă, cadre didactice, elevi.
Prima prelegere i-a aparţinut col (rez) Marian Dulă, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din MAN – Filiala Câmpina. Acesta a vorbit despre semnificaţia şi importanţa Taberei de la Floreşti, locul în care, în perioada aprilie – septembrie 1859, au fost adunate şi instruite armatele celor două ţări române, pentru a fi pregătite în vederea unor posibile atacuri ale armatelor austrice şi turceşti: “Reunirea soldaţilor munteni şi moldoveni, în 1859, la marginea Câmpinei, în Tabăra de la Floreşti, a avut un important rol în făurirea armatei române moderne. Imediat după dubla sa alegere, ca domn al Moldovei şi al Munteniei, Cuza s-a preocupat de reorganizarea armatei române, în acest scop redislocând unităţi muntene în Moldova şi unităţi moldovene în Muntenia. În zona situată azi între comunele Băneşti şi Floreşti, limitată de râul Prahova şi DN1, au fost strânşi, în perioada aprilie-septembrie 1859, aproximativ 12.000 de soldaţi, cu 26 de guri de foc, pentru care au fost pregătite sute de barăci din lemn. Tabăra de la Floreşti a avut un dublu scop: pe de o parte, ea trebuia să consolideze unitatea armatei române, pe de cealaltă parte, răspundea unei stringente nevoi de pregătire în faţa unor posibile invazii din afara ţării ale puterilor europene care se împotriveau Unirii.”
O interesantă prelegere a fost ţinută de prof. dr. Gheorghe Râncu, directorul liceului subliniind în cuvântul său admirabila şi rapida modernizare a aşezării noastre, precum şi a populaţiei sale, realizată în decurs de numai trei decenii. Căci dacă la 1830, Câmpina era un târg neînsemnat (pierduse calitatea de vamă, preluată de Breaza şi, ulterior, de Predeal), la 1864 Câmpina devenea oraş, iar locuitorii săi începeau să înţeleagă ideile moderne ale unităţii naţiunii române, ale unificării provinciilor româneşti. Spectacolul de la Forestier s-a încheiat frumos şi rotund, cu o mare horă a unităţii la care s-au prins toţi invitaţii şi elevii prezenţi în cancelaria liceului, devenită pentru scurt timp Marea Sală Unirii. A.N.
