Despre spiritul civic s-au scris cărţi, adevărate enciclopedii… În România, în general, iar Câmpina nu putea face excepţie, acest spirit este destul de… subţire. Poate tocmai de aceea încăpăţânarea cu care un om se luptă cu autorităţile locale, cu un întreg sistem şi, nu în cele din urmă, cu justiţia, pare a fi pentru mulţi ceva dincolo de limita obişnuitului. Nu. Este doar normalitatea. Dar când toată lumea este obişnuită cu anormalul, a veni cineva care să se încăpăţâneze în a demonstra cu acte şi legi în mână că are dreptate, l
uptându-se cu primarul şi administraţia locală, iar când justiţia nu-i dă dreptate se luptă şi cu aceasta, tinde să devină pentru mulţi o acţiune la limita nebuniei.În aceste condiţii generale se înscrie şi cazul de faţă. Administraţia locală a realizat o parcare pe Strada Bucea, dublată de ceea ce autorităţile numesc a fi un parc de joacă. De aici au început toate probleme. Unul dintre locatarii blocurilor din zonă – Grigoare Ioan Băiatu – a luat calea demersurilor. A pornit de la Primărie şi a ajuns la instituţii centrale cu atribuţii de control. În cele din urmă s-a adresat justiţiei.
Plângere penală împotriva primarului Tiseanu
La 1 martie 2007, Grigore Ioan Băiatu înaintează prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina o plângere penală împotriva primarului municipiului Câmpina, Horia Tiseanu. Şi-şi motivează plângerea astfel: “Este vorba de amenajarea spaţiului dintre blocurile 37 şi 38 de pe Strada Bucea, unde Primăria Câmpina a construit un teren de minifotbal, asfaltat, împrejmuit cu plasă de sârmă şi ţevi de metal de cca 3,5m cu porţi pentru fotbal sudate, din metal şi o parcare asfaltată în tot spaţiul rămas disponibil între toate blocurile. Contrar prevederilor legale, cei cca 400 de cetăţeni din cele patru blocuri nu au fost consultaţi ca să se realizeze spaţiul respectiv. Cetăţenii doreau un spaţiu verde cu gazon, alei cu bănci şi un parc de joacă cu leagăne, tobogane, groapă cu nisip pentru copii mici. Toate acestea fiindcă în blocurile respective 80% dintre locatari sunt pensionari cu nepoţi sau familii cu copii mici…”
Acuzaţii grave
Partea interesantă şi spectaculoasă a plângerii de-abia acum urmează: “Cauza plângerii penale – spaţiul menţionat trebuia amenajat, dar primarul nu a iniţiat o consultare cu locatarii cvartalului de locuit. Dl. primar, având un coleg de partid prieten, cu o societate comercială de construcţii – “Berconst” SA – care are locuinţa – o casă fără curte, situată chiar unde s-a făcut terenul de minifotbal, pe Strada Bucea. Numele lui – Iulică Berechet. Familia respectivă are patru copii, care efectiv nu au unde să se joace, neavând curte. Şi atunci, ce s-au gândit? Hai să facem o afacere! În complicitate cu primarul rezolv două probleme în aceeaşi acţiune – fac teren de fotbal pentru copii, că tot nu au unde să se joace, iar fiind constructor, iau eu lucrarea încredinţată direct de primar, ocazie cu care şi eu şi primarul punem mâna pe nişte bani, că tot sunt banii contribuabililor. Paralel cu asfaltarea terenului, respectivul Berechet Iulică îşi construieşte încă o aripă a propriei case. Nisipul, pietrişul, cimentul au fost descărcate în aceeaşi grămadă şi se lua concomitent pentru ambele lucrări. În concluzie se face un fals, în sensul că planul lucrărilor este făcut ca parcare şi loc de joacă pentru copii, iar în realitate este teren de minifotbal şi parcare, toate spaţiile fiind asfaltate. Am sesizat în scris Primăria Câmpina, Consiliul Judeţean, Prefectura, Ministerul Administraţiei şi Internelor din cauza zgomotului şi gălăgiei permanente provocate de tinerii care joacă fotbal de la 8 dimineaţa şi până spre orele 23.30. Toţi locatarii sunt deranjaţi, stresaţi de zgomot, pasibili în mod cert să se îmbolnăvească de nervi şi stres. Nu este posibil şi legal să construieşti o sursă de zgomot permanentîntr-un cvartal de locuit. Acolo locuiesc oameni. Planul construcţiei şi construcţia în sine încalcă Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997, care prevede un minim de 10metri între parcare şi ferestre, Legea nr. 61/1991, art. 2, pct. 28, privind liniştea şi ordinea publică”.Acesta a fost momentul implicării justiţiei în acest caz. Până atunci fusese un şir lung de corespondenţe între Grigore Ioan Băiatu şi diverse autorităţi, despre care se aminteşte inclusiv în plângerea penală din 1 martie 2007. Care au fost, însă, răspunsurile autorităţilor? Aflaţi din rândurile care urmează.
Primăria încurcă parcarea cu… locul de joacă
În urma uneia dintre primele adrese semnate de Grigore Ioan Băiatu, Primăria i-a răspuns în data de 6 octombrie 2006. Printre altele, în documentul administraţiei locale se precizează: “Intenţia Primăriei Câmpina a fost bună, dorind să execute o parcare civilizată (asfaltată), în condiţiile în care tinerii, dorind să facă sport, s-a amenajat un teren închis pentru joacă, în felul acesta, evitând jocul în parcare şi deplasarea tinerilor în baruri. Referitor la distanţele privind amplasarea terenului de joacă, din constatările efectuate de Poliţia Sanitară Câmpina a reieşit că, în conformitate cu Ordinul nr. 536/1997, acestea sunt legale (mai mari de 10 m). La propunerea dvs. privind amenajarea unui parc de odihnă vă informăm că nu este teren suficient, dar vor fi montate bănci în miniparcul de distracţii. La punerea în funcţiune a obiectivului, Primăria va institui un program de funcţionare (afişat la loc vizibil), care trebuie obligatoriu respectat. De respectarea programului vor fi împuternicite Asociaţiile de Proprietari cu sprijinul Poliţiei Comunitare”. Înainte de orice alt comentariu, trebuie făcută o precizare: construcţia frazelor citate este reprodusă fidel din documentele oficiale!Ce ar mai fi de spus? Primăria confundă în mod regretabil referirile la Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997, aplicându-le la terenul de joacă şi nu la parcare. Şi asta în ciuda faptului că ordinul este destul de clar şi pentru un novice în ale chichiţelor juridice. Astfel, ordinul amintit se referă la art. 3, alin. c) la: “spaţii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populaţiei din zonă trebuie să fie situate la distanţe de minim 10 metri de ferestrele camerelor de locuit”.Primăria nu poate invoca nici implicarea “Poliţiei Sanitare” atâta vreme cât, într-un răspuns adresat lui Grigore Ioan Băiatu, Autoritatea de Sănătate Publică Prahova susţine negru pe alb: “Urmare a sesizării dvs. referitoare la disconfortul produs populaţiei din zonă de amplasarea unei parcări auto în apropierea loicuinţei dvs, a fost efectuată inspecţia sanitară la faţa locului, ocazie cu care s-a constatat că nu se respectă distanţa de protecţie sanitară a locuinţelor de minim 10 metri, reglementată sanitar”.În ciuda faptului că atâta Autoritatea de SănătatePublică, dar, mai ales, Corpul de Control al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au solicitat Primăriei Câmpina intrarea în legalitate din acest punct de vedere, nici până astăzi nu s-a realizat nimic…În schimb, iar asta denotă justeţea demersului realizat de Grigore Ioan Băiatu, administraţia locală a desfiinţat porţile de fotbal şi a instalat în “cuşca” respectivă două mese de tenis şi câteva măsuţe pentru şah sau table, activităţi mult mai puţin producătoare de zgomot.
MIRA cercetează cum s-au cheltuit banii
Răspunsul formulat de Corpul de Control al MIRA, sub numărul 113.350 din 12 iulie 2007, face, însă, o altă referire interesantă: “S-a solicitat Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova efectuarea unor cercetări, potrivit competenţelor, în legătură cu modul în care primarul municipiului Câmpina, numitul Horia Tiseanu, a plătit suma de 61.101,67 RON la SC Berconst SRL Câmpina, fără a avea aprobarea Consiliului Local al municipiului Câmpina”.Lucruri foarte interesante, asupra cărora administraţia locală a păstrat cu stricteţe o discreţie (aproape) totală.
Parchetul dă NUP
În urma plângerii penale a lui Grigore Ioan Băiatu împotriva primarului municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, procurorul Onea dă soluţia de neîncepere a urmării penale, celebrul NUP. Această soluţie a venit la data de 6 octombrie 2008. Băiatu nu se lasă şi, la 14 noiembrie 2008, formulează o plângere către prim-procurorul Graure împotriva soluţiei procurorului Onea. Pe pagini întregi sunt explicate încălcările a numeroase acte normative. Şi vom da un singur exemplu: “Lucrările au început la 1 iulie 2006, iar recepţia este realizată la 18 aprilie 2007. După exact o lună, pe 17 mai 2007, apare procesul verbal nr. 10.022, scris de mână, care se referă la discuţii (!) fără documente scrise despre locul de joacă şi miniterenul de fotbal. Nu apare nici un plan al modificărilor «discutate», nici un amplasament pentru terenul de joacă şi minifotbal, nu apare nici un deviz suplimentar. Cine plăteşte? Cât plăteşte? Mister. În procesul verbal menţionat, «discuţiile» se poartă între personaje noi şi primarul Horia Tiseanu, persoane fizice, fără împuternicire prin procese verbale de şedinţă ale Asociaţiei de Proprietari, nimic scris cu reprezentanţii asociaţiei, nimic despre consultare, votarea hotărârii asociaţiei, data şi ora ţinerii prin convocare a şedinţei, tematică etc.”. Şi este numai un exemplu din zecile de pagini…La 19 noiembrie 2008, prim-procurorul Graure emite o rezoluţie prin care respinge acţiune formulată de Grigore Ioan Băiatu.
Punct şi de la capăt
Omul nu se lasă. La 8 decembrie 2008 se adresează preşedintelui Judecătoriei Câmpina, formulând plângere împotriva rezoluţiei prim-procurorului Graure. În simplitatea sa, pledoaria lui Grigore Ioan Băiatu este una deosebită: “Din această plângere nu beneficiez de nici un folos material sau de altă natură şi nu am nimic personal împotriva d-lui Tiseanu. Am sesizat, în calitate de cetăţean, cu drepturi şi obligaţii, cu conştiinţă civică. Am 70 de ani, sunt suferind de boli cronice, dar nu am putut să nu sesizez anumite fapte ce le-am considerat ilegale şi în dispreţul cetăţenilor”.Mai mult, pe 23 decembrie, Băiatu a solicitat numirea unui avocat din oficiu, pentru că “pensia este mică şi nu-mi permite o astfel de cheltuială”.Săptămâna trecută a avut loc primul termen, instanţa respingând acţiunea formulată de Grigore Ioan Băiatu. Mai mult, l-a obligat la plata unor cheltuieli de judecată de 109 RON, o sumă imensă pentru pensia sa. Omul a făcut recurs şi aşteaptă ca justiţia să fie dreaptă cu el şi cu această localitate. Ştie că justiţia e bine să fie oarbă, dar în cazul său pare, mai degrabă, chioară…Oricum, vom reveni!
uptându-se cu primarul şi administraţia locală, iar când justiţia nu-i dă dreptate se luptă şi cu aceasta, tinde să devină pentru mulţi o acţiune la limita nebuniei.În aceste condiţii generale se înscrie şi cazul de faţă. Administraţia locală a realizat o parcare pe Strada Bucea, dublată de ceea ce autorităţile numesc a fi un parc de joacă. De aici au început toate probleme. Unul dintre locatarii blocurilor din zonă – Grigoare Ioan Băiatu – a luat calea demersurilor. A pornit de la Primărie şi a ajuns la instituţii centrale cu atribuţii de control. În cele din urmă s-a adresat justiţiei.Plângere penală împotriva primarului Tiseanu
La 1 martie 2007, Grigore Ioan Băiatu înaintează prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina o plângere penală împotriva primarului municipiului Câmpina, Horia Tiseanu. Şi-şi motivează plângerea astfel: “Este vorba de amenajarea spaţiului dintre blocurile 37 şi 38 de pe Strada Bucea, unde Primăria Câmpina a construit un teren de minifotbal, asfaltat, împrejmuit cu plasă de sârmă şi ţevi de metal de cca 3,5m cu porţi pentru fotbal sudate, din metal şi o parcare asfaltată în tot spaţiul rămas disponibil între toate blocurile. Contrar prevederilor legale, cei cca 400 de cetăţeni din cele patru blocuri nu au fost consultaţi ca să se realizeze spaţiul respectiv. Cetăţenii doreau un spaţiu verde cu gazon, alei cu bănci şi un parc de joacă cu leagăne, tobogane, groapă cu nisip pentru copii mici. Toate acestea fiindcă în blocurile respective 80% dintre locatari sunt pensionari cu nepoţi sau familii cu copii mici…”
Acuzaţii grave
Partea interesantă şi spectaculoasă a plângerii de-abia acum urmează: “Cauza plângerii penale – spaţiul menţionat trebuia amenajat, dar primarul nu a iniţiat o consultare cu locatarii cvartalului de locuit. Dl. primar, având un coleg de partid prieten, cu o societate comercială de construcţii – “Berconst” SA – care are locuinţa – o casă fără curte, situată chiar unde s-a făcut terenul de minifotbal, pe Strada Bucea. Numele lui – Iulică Berechet. Familia respectivă are patru copii, care efectiv nu au unde să se joace, neavând curte. Şi atunci, ce s-au gândit? Hai să facem o afacere! În complicitate cu primarul rezolv două probleme în aceeaşi acţiune – fac teren de fotbal pentru copii, că tot nu au unde să se joace, iar fiind constructor, iau eu lucrarea încredinţată direct de primar, ocazie cu care şi eu şi primarul punem mâna pe nişte bani, că tot sunt banii contribuabililor. Paralel cu asfaltarea terenului, respectivul Berechet Iulică îşi construieşte încă o aripă a propriei case. Nisipul, pietrişul, cimentul au fost descărcate în aceeaşi grămadă şi se lua concomitent pentru ambele lucrări. În concluzie se face un fals, în sensul că planul lucrărilor este făcut ca parcare şi loc de joacă pentru copii, iar în realitate este teren de minifotbal şi parcare, toate spaţiile fiind asfaltate. Am sesizat în scris Primăria Câmpina, Consiliul Judeţean, Prefectura, Ministerul Administraţiei şi Internelor din cauza zgomotului şi gălăgiei permanente provocate de tinerii care joacă fotbal de la 8 dimineaţa şi până spre orele 23.30. Toţi locatarii sunt deranjaţi, stresaţi de zgomot, pasibili în mod cert să se îmbolnăvească de nervi şi stres. Nu este posibil şi legal să construieşti o sursă de zgomot permanentîntr-un cvartal de locuit. Acolo locuiesc oameni. Planul construcţiei şi construcţia în sine încalcă Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997, care prevede un minim de 10metri între parcare şi ferestre, Legea nr. 61/1991, art. 2, pct. 28, privind liniştea şi ordinea publică”.Acesta a fost momentul implicării justiţiei în acest caz. Până atunci fusese un şir lung de corespondenţe între Grigore Ioan Băiatu şi diverse autorităţi, despre care se aminteşte inclusiv în plângerea penală din 1 martie 2007. Care au fost, însă, răspunsurile autorităţilor? Aflaţi din rândurile care urmează.
Primăria încurcă parcarea cu… locul de joacă
În urma uneia dintre primele adrese semnate de Grigore Ioan Băiatu, Primăria i-a răspuns în data de 6 octombrie 2006. Printre altele, în documentul administraţiei locale se precizează: “Intenţia Primăriei Câmpina a fost bună, dorind să execute o parcare civilizată (asfaltată), în condiţiile în care tinerii, dorind să facă sport, s-a amenajat un teren închis pentru joacă, în felul acesta, evitând jocul în parcare şi deplasarea tinerilor în baruri. Referitor la distanţele privind amplasarea terenului de joacă, din constatările efectuate de Poliţia Sanitară Câmpina a reieşit că, în conformitate cu Ordinul nr. 536/1997, acestea sunt legale (mai mari de 10 m). La propunerea dvs. privind amenajarea unui parc de odihnă vă informăm că nu este teren suficient, dar vor fi montate bănci în miniparcul de distracţii. La punerea în funcţiune a obiectivului, Primăria va institui un program de funcţionare (afişat la loc vizibil), care trebuie obligatoriu respectat. De respectarea programului vor fi împuternicite Asociaţiile de Proprietari cu sprijinul Poliţiei Comunitare”. Înainte de orice alt comentariu, trebuie făcută o precizare: construcţia frazelor citate este reprodusă fidel din documentele oficiale!Ce ar mai fi de spus? Primăria confundă în mod regretabil referirile la Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997, aplicându-le la terenul de joacă şi nu la parcare. Şi asta în ciuda faptului că ordinul este destul de clar şi pentru un novice în ale chichiţelor juridice. Astfel, ordinul amintit se referă la art. 3, alin. c) la: “spaţii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populaţiei din zonă trebuie să fie situate la distanţe de minim 10 metri de ferestrele camerelor de locuit”.Primăria nu poate invoca nici implicarea “Poliţiei Sanitare” atâta vreme cât, într-un răspuns adresat lui Grigore Ioan Băiatu, Autoritatea de Sănătate Publică Prahova susţine negru pe alb: “Urmare a sesizării dvs. referitoare la disconfortul produs populaţiei din zonă de amplasarea unei parcări auto în apropierea loicuinţei dvs, a fost efectuată inspecţia sanitară la faţa locului, ocazie cu care s-a constatat că nu se respectă distanţa de protecţie sanitară a locuinţelor de minim 10 metri, reglementată sanitar”.În ciuda faptului că atâta Autoritatea de Sănătate
Publică, dar, mai ales, Corpul de Control al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au solicitat Primăriei Câmpina intrarea în legalitate din acest punct de vedere, nici până astăzi nu s-a realizat nimic…În schimb, iar asta denotă justeţea demersului realizat de Grigore Ioan Băiatu, administraţia locală a desfiinţat porţile de fotbal şi a instalat în “cuşca” respectivă două mese de tenis şi câteva măsuţe pentru şah sau table, activităţi mult mai puţin producătoare de zgomot.MIRA cercetează cum s-au cheltuit banii
Răspunsul formulat de Corpul de Control al MIRA, sub numărul 113.350 din 12 iulie 2007, face, însă, o altă referire interesantă: “S-a solicitat Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova efectuarea unor cercetări, potrivit competenţelor, în legătură cu modul în care primarul municipiului Câmpina, numitul Horia Tiseanu, a plătit suma de 61.101,67 RON la SC Berconst SRL Câmpina, fără a avea aprobarea Consiliului Local al municipiului Câmpina”.Lucruri foarte interesante, asupra cărora administraţia locală a păstrat cu stricteţe o discreţie (aproape) totală.
Parchetul dă NUP
În urma plângerii penale a lui Grigore Ioan Băiatu împotriva primarului municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, procurorul Onea dă soluţia de neîncepere a urmării penale, celebrul NUP. Această soluţie a venit la data de 6 octombrie 2008. Băiatu nu se lasă şi, la 14 noiembrie 2008, formulează o plângere către prim-procurorul Graure împotriva soluţiei procurorului Onea. Pe pagini întregi sunt explicate încălcările a numeroase acte normative. Şi vom da un singur exemplu: “Lucrările au început la 1 iulie 2006, iar recepţia este realizată la 18 aprilie 2007. După exact o lună, pe 17 mai 2007, apare procesul verbal nr. 10.022, scris de mână, care se referă la discuţii (!) fără documente scrise despre locul de joacă şi miniterenul de fotbal. Nu apare nici un plan al modificărilor «discutate», nici un amplasament pentru terenul de joacă şi minifotbal, nu apare nici un deviz suplimentar. Cine plăteşte? Cât plăteşte? Mister. În procesul verbal menţionat, «discuţiile» se poartă între personaje noi şi primarul Horia Tiseanu, persoane fizice, fără împuternicire prin procese verbale de şedinţă ale Asociaţiei de Proprietari, nimic scris cu reprezentanţii asociaţiei, nimic despre consultare, votarea hotărârii asociaţiei, data şi ora ţinerii prin convocare a şedinţei, tematică etc.”. Şi este numai un exemplu din zecile de pagini…La 19 noiembrie 2008, prim-procurorul Graure emite o rezoluţie prin care respinge acţiune formulată de Grigore Ioan Băiatu.
Punct şi de la capăt
Omul nu se lasă. La 8 decembrie 2008 se adresează preşedintelui Judecătoriei Câmpina, formulând plângere împotriva rezoluţiei prim-procurorului Graure. În simplitatea sa, pledoaria lui Grigore Ioan Băiatu este una deosebită: “Din această plângere nu beneficiez de nici un folos material sau de altă natură şi nu am nimic personal împotriva d-lui Tiseanu. Am sesizat, în calitate de cetăţean, cu drepturi şi obligaţii, cu conştiinţă civică. Am 70 de ani, sunt suferind de boli cronice, dar nu am putut să nu sesizez anumite fapte ce le-am considerat ilegale şi în dispreţul cetăţenilor”.Mai mult, pe 23 decembrie, Băiatu a solicitat numirea unui avocat din oficiu, pentru că “pensia este mică şi nu-mi permite o astfel de cheltuială”.Săptămâna trecută a avut loc primul termen, instanţa respingând acţiunea formulată de Grigore Ioan Băiatu. Mai mult, l-a obligat la plata unor cheltuieli de judecată de 109 RON, o sumă imensă pentru pensia sa. Omul a făcut recurs şi aşteaptă ca justiţia să fie dreaptă cu el şi cu această localitate. Ştie că justiţia e bine să fie oarbă, dar în cazul său pare, mai degrabă, chioară…Oricum, vom reveni!
buna ziua as dori sa faceti un reportaj despre terenurile pentru tineri casatoriti avem dosare in primarie de 6 ani si ne mint cu nerusinare ca vom primi terenuri surse din primarie spun ca se dau pe sub mina ne pun sa le reactualizam ca le vom primi in alte orase nu dureaza 2 luni de la depunerea dosarului si isi primesc terenuri avem tereluri de ce nu ni le dau asteapta alegerile? va multumesc