În noiembrie 2024, Codruț Constantinescu, istoric și scriitor câmpinean, trimitea o scrisoare Primăriei Câmpina prin care propunea acordarea titlului de cetățean de onoare unor personalități care au marcat viața culturală a orașului. A primit un răspuns politicos în ianuarie 2025 – vom analiza propunerea după ce actualizăm Statutul municipiului. De atunci, tăcere. Suntem în februarie 2026 și nu s-a mai întâmplat nimic din acest punct de vedere.
Constantinescu argumentează în scrisoare că lista cetățenilor de onoare ai municipiului nu a mai fost actualizată din 2021 și că o astfel de inițiativă ar aduce un câștig de imagine și de prestigiu la nivel național. Mai mult, personalitățile propuse ar putea funcționa ca repere morale și culturale pentru comunitate, în special pentru tineri, motiv pentru care inițiatorul sugera ca accentul să cadă, pe cât posibil, asupra unor persoane care sunt încă în viață.
În viziunea sa, titlul – în prezent cu o natură strict onorifică – ar trebui regândit și reactivat simbolic, devenind un instrument de valorizare a memoriei locale. În același spirit, Codruț Constantinescu a avansat și ideea editării Marii Cărți a Cetățenilor de Onoare ai Municipiului Câmpina, proiect cu valoare documentară rămas însă la stadiul de intenție.
Lista propusă de Codruț Constantinescu reunește nume diverse, din domenii precum istoria, jurnalismul, literatura, educația sau patrimoniul cultural, unele dintre propuneri fiind post-mortem, considerate de inițiator drept „reparații simbolice minime”.
Printre cei nominalizați se află istoricul Armand Goșu, originar din Câmpina, profesor universitar și unul dintre cei mai cunoscuți specialiști români în istoria Rusiei și a spațiului ex-sovietic, autor a numeroase volume de analiză geopolitică și un constant prezent în viața culturală a orașului prin conferințe și lansări de carte.
Florin Dochia, jurnalist, poet și fost director al Casei de Cultură „Geo Bogza”, cu peste 28 de volume publicate și numeroase premii literare.
Lista continuă cu profesorul de istorie Gheorghe Modoianu, autor și coautor al unor lucrări fundamentale despre istoria Câmpinei și a eroilor săi, precum și cu Octavian Onea, istoric și muzeograf care a contribuit decisiv, timp de trei decenii, la dezvoltarea Muzeului „B.P. Hasdeu” și la consolidarea identității culturale locale.
Printre propunerile post-mortem se numără Sorin Stoica, jurnalist și prozator de o remarcabilă forță expresivă, laureat al Premiului Academiei Române, Gheorghe Râncu, profesor și istoric care a marcat generații de elevi și viața academică locală, Ion Șovăială, avocat, fondator, redactor și editor al mai multor suplimente literar-artistice și istorice, autor al unei ample istorii a Câmpinei, precum și Alexandru Ștefan (Sașa), fondator al formației Meteor, animator cultural, poet umorist și figură emblematică a vieții culturale locale.
La mai bine de un an de la acel răspuns, s-a așternut o tăcere care riscă să anuleze chiar sensul demersului. Câmpina are nevoie să-și cinstească propriile valori nu peste ani, ci acum, cât mai sunt în viață.
D. Rancu, da, un om extraordinar. Dl. Armand Gosu, da, clar, e o personalitate care ne onoreaza. Dar sa-i punem alaturi de ei pe Florin Dochia si Onea…poate doar in gluma, altfel, clar, nu 🙂 Eu l-as propune si pe dl. Cojocaru, instructorul de inot, care a dat si da in continuare multipli campioni la inot. Si pe domnul Vasile Badiu, un cercetator care ne-a facut cinste de fiecare data.
Pentru Alex: Certo! Ai dreptate 100%! 👏
Sunteți în cea mai mare eroare, habar nu aveți ce vorbiți despre arheologul și muzeograful Octavian Onea, pentru că nu cunoașteți adevărul. Acest om a făcut pentru Câmpina și memoria ei mai mult decât au făcut la un loc mai toți intelectualii ce mai sunt azi în viață. Pe parcursul anilor cât a fost muzeograf, dl Onea a adunat prin eforturile sale cea mai mare comoară pe care o deține în prezent Câmpina: o colecție masivă de surse documentare inedite despre istoria și cultura Câmpinei din toate timpurile. Lumea nu știe, dar în colecțiile muzeului Hasdeu se află multe nestemate, sunt mii de cărți, obiecte, manuscrise, fotografii, adunate prin achiziție sau donație de la generații întregi de câmpineni, de la colecționari sau alte entități din toată țara. Pe baza acestor lucruri oricând se pot face cercetări valoroase și oricând se pot realiza expoziții, practic colecția adunată de dl Onea este baza principală a unui viitor muzeu al orașului, alături poate de unele colecții private cunoscute. Apoi, dânsul a fost printre puținii care s-au zbătut pentru salvarea și conservarea patrimoniului cultural material al acestui oraș. De departe este cea mai potrivită personalitate pentru a fi cetățean de onoare al Câmpinei, dintre cei care mai trăiesc și încă nu au titlul acesta.
zicea cineva în oraș ceva care a rămas prins de mine ca lipiciul că acest Constantinescu are fixație pe lista asta că de fapt e un filfizon care vrea să-l propună și pe el cineva și ăsta e motivul pentru care tot propune oameni. Ăsta ne propune pe toți dacă nu-l propune și pe el cineva – ha, ha, ha. Am mai auzit pe cineva tot la o discuție între ei scriitorii că vrea să facă cartea asta a orașului ca să-i mai iasă și lui niște bănuți de Grecia. a ajuns Cîmpina de tot râsul, doamne …
Cand am vazut titlul cartii am crezut ca ne-am întors în timp!!?Unde au fost cei care sunt în viată,din această”Mare Carte”, cand orasul nostru s-a aflat într-o mare primejdie,cand zona lui centrală urma sa devină un santier uriaș,fără sfarsit în timp,iar bugetul sau o gaură neagră??Mi-e teamă sa-i mai zic municipiu,de vreme ce la urmatoarea restructurare teritorială,care e iminentă,va pierde acest statut,dacă nu înghite în”falcile sale subnutrite” cateva comune din jur.
Cultura este si mai importantă pentru societate dacă dimensiuna ei civică este predominantă,altfel ne duce la gandul cartilor care sunt scrise din carti,conform zicalei:”cartile din carti se scriu”😁!Apropo,care mai este sporul la pensie,pe unitate de carte scrisă, la Uniunea Scriitorilor?
Toată stima pentru campineanul Armand Gosu,care,expunand”cultură” în zona aceasta ortodoxă,se expune si pe sine,cu viată cu tot!!! Iar”despre morti numai de bine”,cum zic latinii,dar dacă” axtraordinarul”Rancu s-ar fi aflat în viată CRED ca ar fi sprijinit cu darzenie marele proiect fantasmagoric cu pasajul subteran,chiar dacă santierul ar fi blocat,sine die,intrarea la liceul pe care cu gratie îl”pastorea”.