1915, mai – 1916, iulie
Doritorii de spectacole pot viziona acum reprezentaţii teatrale şi cinematografice săptămânale, fie la teatrul – cinema „Monovici”, fie la cinematograful „Iosef – Sala Bulevard”. Se prezentau filme la modă ori aveau loc spectacole teatrale cu piese româneşti şi străine, jucate de artişti bine cunoscuţi, trupe bucureştene ori din provincie. Nu lipseau concertele de muzică clasică. Spectacolele teatrale se desfăşoară acum aproape săptămânal. Aflată în turneu, o trupă a teatrului „C. I. Nottara” reprezintă local la 20-21 iunie 1915 spectacolele „Pro patria” („dramă militară în trei acte”) şi „Nebunul din amor”, iar la 28 iunie, în sala „Monovici” sunt reprezentate comediile „Tatăl de ocazie” şi „Calcanurile”. Comedia „Ce ştie soţul” este reprezentată marţi, 14 iulie, având în distribuţie pe „domnul şi doamna Vernescu – Vâlcea”. La 29 noiembrie, în aceeaşi sală „Monovici”, o trupă a Teatrului Naţional prezintă „Lacrimi luminoase”, autor Emil Nicolau şi comedia „2 ore şi 46 minute”. Trupa „Victor Antonescu”, aflată în turneu, dă la 20 ianuarie spectacolul cu piesa „Cei cinci din Franc Fort”, iar compania dramatică „Constantin Mărculescu”, „cu concursul doamnei Valeria Salater” susţine marţi, 16 februarie 1916, un spectacol cu o „piesă socială în patru acte” – „Mândrie şi amor”. Între actori, Natalia Vasiliu, Fl. Simionescu, St. Decu. Aceeaşi companie reprezintă acum şi spectacolele teatrale cu piesele „Dama cu camelii” şi „Dragostea învinge”.
În seara zilei de 24 martie, pe scena sălii „Monovici”, actriţa Maria Giurgea joacă în comedia „Amorul veghează”. Un concert de violină îl are ca interpret, la 14 iulie 1915, pe Al. Gabaret, iar un altul avându-l ca interpret pe violonistul prahovean Sandu Albu, cu concursul pianistului Mircea Ştefănescu, are loc în sala „Bulevard”, miercuri, 30 martie 1916, la „ora 8 seara”.
Tot în acest interval concertează local George Enescu şi Aurelia Cionca.
Spectacolele cinematografice sunt însoţite deseori de concerte muzicale. „De la 8 august 1915 [se anunţă local faptul că] la cinema Bulevard, filmele sunt acompaniate cu muzică clasică şi modernă interpretată de domnii Edm. Pinelis (violină) şi Giuseppe Rogano (piano)”, iar atunci când cinematograful nu funcţionează se susţin concerte „de la 7 la 12 seara”, în timp ce o notă de presă anunţă că din 22 noiembrie, la acelaşi cinematograf, „între acte va debuta [în concert] un prim bariton şi o baletistă”. O altă notă anunţa la 17 iulie 1916 faptul că tot aici, „între acte, va cânta diferite bucăţi muzicale artistul Ciorobea”.
Săptămânal se dădeau local şase spectacole cinematografice – două sâmbăta şi duminica la sala „Monovici” şi patru – miercuri, joi, sâmbătă şi duminică la Cinema Iosef, sala „Bulevard”. Dintre filmele ce rulează acum – două titluri. În iulie 1915, „Epoca Cezarilor”, „zguduitoare dramă istorică în cinci mari acte (…), plină de urgii, groază şi emoţiuni”; „pe film toate explicaţiile în româneşte” şi „Deviza”, în august 1915, „după celebra piesă de moravuri sociale” a lui Alexandre Dumas – fiul, „în cinci mari acte şi un prolog (…) rulează două ore şi jumătate”.
„Pe timp frumos”, sâmbăta şi duminica, la teatrul cinema „Monovici”, reprezentaţiile „se ţin în grădină”, doritorii putând servi „în fiecare seară de spectacol (…) îngheţată de diferite gusturi precum şi toate celelalte consumaţiuni”.
Cu restaurant şi berărie era înzestrat şi cinematograful Iosef (Iosef Barbach) – sala „Bulevard”, unde în afara „abonamentelor pentru masă” se putea servi tot zilnic „îngheţată şi prăjituri Casa Capşa”. La 4 octombrie 1915 se anunţă faptul că aici a fost angajat să cânte „unul dintre cei mai buni violonişti, domnul Motăescu, care acompaniat de domnişoara Emilia Ghica va executa în fiecare seară, de la orele 8, bucăţi de muzică clasică, distrând… onorabilul public”.
În aceşti ani funcţionează local şi restaurantul şi berăria „Fritz Braun” (strada Carol), unde în afara „abonamentelor lunare pentru masă”, se puteau servi zilnic „vinuri şi bere excelentă”, iar seara cânta orechestra.
Tot pe strada Carol, în plin centru, un alt local cu grădină, „berăria restaurant Gherovici”, deschisă duminică, 8 mai, îşi îmbia consumatorii cu „excelenta bere proaspătă de Azuga”, ca şi orice alte băuturi (halba 40, ţapul 25, regala 20), mititei şi zilnic „prăjituri şi îngheţată”.
Pe strada Carol funcţionează şi berăria terasă „I.V. Paul”.
La berăria cafenea „Nae Theodorescu”, în afară de bere se servesc „zilnic delicioase prăjituri aduse de la Casa Riegler din Bucureşti, precum şi diferite îngheţate”.
Nu mai puţin frecventată era şi o altă berărie-cafenea proprietatea lui I. Gontescu, unde, pe lângă „berea Luther, cea mai bună, adusă direct din fabrică”, se puteau consuma „vinuri vechi şi noi, româneşti şi străine”, ca şi „delicioase aperitive”.
Menţionăm aici, fără a uita puzderia de cârciumi şi bodegi, şi „berăria şi bodega Radu la Văleanu” situată pe strada I.C. Brătianu (nr. 3) în locul fostei berării „Regal”, „cofetăria franceză Dinu Theodorescu” – „prăvălie şi fabrică de dulceţuri (de căpşuni, prune, trandafiri, cireşe – siropuri), rahat, bombonărie, patiserie şi fursecuri, cozonaci fini, compot şi depozit permanent de dulceţuri” ori plăcintăria Popa Dumitru, fostă „şapte ani în strada Carol nr. 23”, actualmente în „strada Carol 51”.
(„Gazeta Câmpinei”, nr. 2, 3, 5, 7, 11, 19, 24/ 1915 şi nr. 31, 33, 40, 41, 57/ 1916)
Ion T. ŞOVĂIALĂ
Din volumul „Câmpina, pagini dintr-o istorie în date. Oameni, fapte, evenimente, ipostaze, secvenţe de viaţă” (II).
