Târgului Mierii a rămas fără finanţare de la Consiliul Local

Despre orgoliile neostoite ale aleşilor noştri în fruntea municipiului am mai avut ocazia să scriem. Din nefericire, chiar de multe ori. Dezbaterile încinse de la ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local ne prilejuieşte, încă o dată, o astfel de nefericire. Certurile dintre (dez)onorabilii noştri consilieri (aici, îl includem şi pe primar, care participă, conform legii, la toate şedintele, chiar dacă nu este consilier municipal), ne fac să credem că cei pe care i-am propulsat în jilţurile puterii locale au uitat de mandatul primit de la noi de cum s-au văzut ajunşi în fruntea municipiului. Certurile lor, contrele pe care şi le pun reciproc, precum şi proiectele de hotărâri picate dintr-o ambiţie stupidă, pentru potolirea orgoliilor rănite, nu aduc niciun beneficiu comunităţii câmpinenilor pe care, se presupune, cel puţin în teorie, reprezentanţii Consiliului Local, indiferent de culoarea lor politică, sunt datori să le apere şi să le promoveze. De la început, trebuie să menţionăm că, din vara lui 2012, liderii pedelişti locali se simt frustraţi de faptul că, deşi partidul lor are cei mai mulţi consilieri, şapte la număr, deşi primar al Câmpinei este preşedintele PDL Câmpina, Horia Tiseanu, legislativul municipal (forul suprem al administraţiei locale), este condus de majoritatea compusă din consilierii USL şi PP-DD.  Pentru că nu mai pot face toate jocurile puterii locale, ca în mandatul trecut, pentru că noua majoritate le pică multe proiecte şi îi marginalizează (aşa cum au procedat şi consilierii PDL, în perioada 2008 – 2012, cu consilierii PSD şi PNL, aflaţi atunci în opoziţie, iar acum, în fruntea oraşului), pedeliştii din miniparlamentul Câmpinei votează adesea împotriva proiectelor care vizează administrarea domeniului localităţii, pentru a căror promovare actualei majorităţi îi lipseşte un vot. Pedeliştii par a face acest lucru doar ca o răzbunare pentru neîmplinirile lor. Pentru aprobarea unor astfel de proiecte, este necesară o majoritate calificată de 2/3 din numărul total al consilierilor în funcţie (19), adică de 13 consilieri. Or, actuala majoritate USL – PP-DD ocupă doar 12 fotolii de consilieri. La punctul 6 de pe ordinea de zi a şedinţei în cauză,  a fost dezbătut proiectul de hotărâre iniţiat de consilierii Comisiei de Urbanism, agreat de USL, privind inventarierea în domeniul privat a unui teren de 1500 mp situat pe dealul Muscel, destinat a găzdui o baterie antigrindină. Chiar dacă, înaintea şedinţei, s-au înţeles asupra acestui proiect cu consilierii opoziţiei, reprezentanţii USL – PP-DD s-au văzut înfrânţi la votul final, întrucât cei şapte pedelişti s-au abţinut, blocând astfel proiectul respectiv. După ce acesta a fost declarat picat, viceprimarul Ion Dragomir, liderul actualei majorităţi, a cerut o pauză de consultări. La reluarea lucrărilor şedinţei, următorul proiect dezbătut a fost cel privind finantarea cu 7000 de lei a Târgului Mierii, proiect iniţiat de consilierul liberal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură, sănătate, învăţământ, care a lipsit motivat de la şedinţă. Simţindu-se înşelaţi, consilierii puterii au picat proiectul respectiv, la care primarul Horia Tiseanu ţinea în mod deosebit.  Reamintim cititorilor noştri că Târgul Mierii de la Câmpina este un eveniment local tradiţional cu impact naţional, la fiecare ediţie participând zeci de apicultori şi de producători de utilaj apicol din întreaga ţară, care obţin venituri frumoase din vânzarea produselor proprii. Încă de la începuturile sale, târgul a fost puternic susţinut de administraţia pedelistă care s-a aflat la conducerea oraşului în precedentele două mandate. Tiseanu şi consilierii săi din perioada februarie 2006 – februarie 2012 au acordat, fără nicio apăsare, toate cofinanţările cerute municipalităţii de către principalul organizator, Asociaţia Apicolă “Valea Prahovei”, fără să se întrebe vreodată dacă banul public alocat nu ar trebui chivernisit cu mai multă cumpătare. Actuala majoritate din Consiliul Local a hotărât să nu mai finanţeze fără nicio limită orice eveniment public, încercând să drămuiască la maximum banul câmpinenilor. Drept pentru care, în şedinţa din decembrie 2012 a legislativului municipal, consilierii actualei puteri din administraţia câmpineană nu au fost de acord cu solicitarea exagerată a Asociaţiei Apicole “Valea Prahovei”, care dorea ca din bugetul câmpinean să fie alocată pentru această ediţie a Târgului Mierii suma de 35.000 de lei (350 de milioane de lei vechi). La propunerea consilierului liberal Florin Frăţilă, în şedinţa amintită s-a decis doar punerea la dispoziţie, în mod gratuit, a spaţiilor din Casa Tineretului, cu toate utilităţile necesare. Ulterior, dându-şi seama că a fost poate prea drastic, acelaşi consilier a iniţiat, pentru şedinţa din 31 ianuarie 2013 a Consiliului Local, un proiect de hotărâre care prevedea o finanţare de 7000 de lei de la bugetul local pentru Târgul Mierii, ce ar trebui să se desfăşoare la sfârşitul acestei luni. Acum, nici aceşti 7000 de lei nu vor fi alocaţi târgului apicultorilor. Astfel, pentru prima dată în istoria sa, evenimentul rămâne fără nicio finanţare de la municipalitate. Referitor la certurile sterile din legislativul municipal, care blochează dezvoltarea oraşului, consilierul Florin Frăţilă a ţinut să ne declare următoarele: “Din păcate, am lipsit de la această şedinţă a «parlamentului local» şi am constat că ceea ce stabilisem la nivel politic nu s-a mai respectat. În principiu, Consiliul Local a hotărât cu o largă majoritate de voturi, în şedinţa din luna ianuarie, să nu mai subvenţioneze cu bani această manifestare, din simplul motiv că ea se autofinanţează în mare parte prin taxele încasate de la participanţi, iar banii din buget erau destinaţi cheltuielilor de protocol şi promovare. Ulterior, la intervenţia primarului, am redus bugetarea de la 300 de milioane lei vechi la 70 de milioane şi am oferit gratuit spaţiul de expunere la Casa Tineretului. Disensiunile politice au zădărnicit, din păcate, această ultimă încercare a noastră. Sper ca pe viitor să nu se mai întâmple aşa ceva, dar în acelaşi timp îi rog pe cei care organizează acest târg să încerce să ceară cât mai puţini bani publici şi să găsească noi soluţii de autofinanţare”. A.N.