Prezent la ultima şedinţă a Consiliului Local, fostul primar al Câmpinei din perioada 1996-2000, Romul Remus Micu, a rămas acelaşi fin analist al vieţii socio-politico-economice. “Ce mai faceţi, domnule Micu?”, l-am întrebat, întâlnindu-l pe stradă. “Sunt dezamăgit că nu mai suntem oameni”, mi-a răspuns fostul primar. Şi de la această ideea început dialogul de faţă…
Ce mai faceţi, domnule Micu?
Ce să fac?! Sunt dezamăgit că nu mai suntem oameni!
Cum aşa?
Sunt atâtea probleme… De la povestea rampei de gunoi, la umflarea organigramei Primăriei, la Poliţia Comunitară, dar şi numeroase cazuri sociale pentru care municipalitatea nu face nimic…
“Rampa de la Băneşti trebuiasă cuprindă patru alveoleşi avea o durată de viaţă până în 2020”
“Rampa de la Băneşti trebuiasă cuprindă patru alveoleşi avea o durată de viaţă până în 2020”
Să le luăm pe rând…
Sigur. Problema rampei cred că merită dezbătută. Ideea ei a apărut la solicitarea cetăţenilor din cartierul Slobozia şi a autorităţilor de mediu. În anul 1997 s-a hotărât să se găsească un alt loc pentru rampa de gunoi, care polua cartierul şi apele râului Doftana. În perimetrul Câmpinei nu s-a găsit un loc care să corespundă cerinţelor autorităţilor de mediu. S-a căutat în comunele limitrofe şi s-a găsit un teren la Băneşti, situat între calea ferată şi platoul agricol, care a fost obţinut cu multă greutate de la Consiliul Local Băneşti. S-a format o comisie pentru realizarea acestei rampe, la care au participat reprezentanţi ai localităţilor Cornu, Breaza, Băneşti, Comarnic şi Câmpina. Toate localităţile trebuiau să contribuie cu bani, în funcţie de numărul de locuitori, cu excepţia Băneştiului care venea în această asociere cu terenul. Consiliul Local Câmpina a aprobat realizarea acestui obiectiv la Băneşti, iar între anii 1998-1999 s-au obţinut 27 de avize de proiectantul Consproiect. Cel mai greu de obţinut a fost avizul de CFR, care susţinea că pe aici va trece în culoar paneuropean. Cu ajutorul unui consilier de la cabinetul premierului de atunci, am obţinut şi acest aviz. Apoi, s-a trecut la realizarea studiului de fezabilitate de către Consproiect, numai acesta costând 24 miliarde lei vechi, la nivelul anului 1999. Construcţia trebuia să cuprindă patru alveole şi avea o durată de viaţă până în anul 2020. În bugetul pentru anul 2000 s-a prevăzut suma de 6 miliarde lei vechi pentru construcţia primei alveole şi anexelor aferente, la care trebuiau să contribuie şi celelalte localităţi. În anul 2000, Consiliul Judeţean, condus la acel moment de Mircea Cosma, a preluat iniţiativa, a declarat rampa ca fiind una zonală şi a realizat un alt contract de asociere cu participarea firmei Apasco Măneciu, chiar dacă noi contribuisem deja cu o sumă de 15-17 miliarde lei vechi.
A fost momentul în care lucrurile au început să se înrăutăţească perntru câmpineni?
Da. În anul 2001, Consiliul Local a fost nevoit să accepte situaţia propusă de Consiliul Judeţean. Odată cu acest moment s-a început aducerea în rampă a deşeurilor şi din alte localităţi, fără respectarea tehnologiei stabilite iniţial, care presupunea o balotizare a gunoiului, o anumită aşezare în straturi. În acest fel, în scurt timp, singura alveolă construită s-a umplut şi acum suntem în situaţia de a nu mai avea unde depozita gunoiul. În concluzie, gunoiul va trebui transportat la rampa de la Boldeşti, la preţuri mult mai mari pentru cetăţeanul câmpinean. Şi atunci, cred că se pune firesc întrebarea, de ce trebuie să plătească cetăţeanul câmpinean aceste efecte?
Şi de ce?
Se poate spune că iniţiativa Consiliului Judeţean de a transforma rampa de la Băneşti într-o rampă zonală nu a fost cea mai eficientă pentru câmpineni.
“Parcă sunt cam multe maşini la Primărie”
“Parcă sunt cam multe maşini la Primărie”
Cum aţi caracteriza activitatea actualului Executiv, având în vedere că-i cunoaşteţi foarte bine şi aveţi atâta experienţă în administraţie?
Nu aş vrea să fac eu o astfel de caracterizare. Pot, în schimb, să vă spun că am văzut că Guvernul vorbeşte în permanenţă de criză şi se referă la două priorităţi: reducerea cheltuielilor şi realizarea cât mai multor lucrări de infrastructură, de dezvoltare. Consider că bugetul pentru acest an trebuie să ţină cont de priorităţile Guvernului şi să analizeze modul cum se cheltuiesc banii publici pentru salariaţi. Şi aş da şi un exemplu – la Poliţia Comunitară, unde sunt deja doi directori, se vrea angajarea unui şef serviciu, la cei aproximativ 70 de angajaţi. Sunt societăţi cu mii de oameni care nu au atâţia şefi, mai ales că cei de la Poliţia Comunitară au şi salarii cumulate. Economii se pot face şi la materiale, la carburanţi, chiar la maşini… Că parcă sunt cam multe… Asta ca să nu mai spun că preşedintele Băsescu a făcut un apel la achiziţionarea de produse româneşti. Nici una dintre ultimele maşini achiziţionate de Primărie nu este măcar de producţie autohtonă.
Ce măsuri credeţi că ar mai trebui să ia administraţia locală?
Din punctul meu de vedere, ponderea fondurilor din bugetul local alocată pentru capital, investiţii, trebuie să atingă 20%. Cred că trebuie analizate şi normate cheltuielile de întreţinere la unităţile de învăţământ – gaze, lumină – astfel încât imobilele se fie păstrate într-o stare cât mai bună pentru a se realiza lucrări de reparaţii şi igienizare cât mai mici.
“Este o ruşine pentru localitate dacă nu se îngrijeşte de oamenii săi”
“Este o ruşine pentru localitate dacă nu se îngrijeşte de oamenii săi”
Care ar fi cea mai mare problemă a actualei administraţii?
Mi se pare că nu sunt la nivelul pe care eu îl doresc grija faţă de oameni şi asistenţa socială, pe care administraţia trebuie s-o acorde persoanelor în vârstă sau cu dizabilităţi. S-a format, încă din anul 1998, un serviciu social, care atunci era obligat să aibă o listă a tuturor acestor persoane şi să treacă periodic pe la casele lor. Nici un cetăţean al Câmpinei nu trebuie să moară părăsit în locuinţa sa. Este o ruşine pentru localitate dacă nu se îngrijeşte de oamenii săi, pentru că nici un ales nu pleacă decât cu ce a venit pe lume. Şi se pot da şi exemple…
Vă rog…
Am constatat pe Aleea Pescăruşi o persoană cu dizabilităţi. Are casa plină de gunoaie. Este un pericol şi de incendiu, dar şi un adevărat focar de infecţie. Am înţeles că Primăria a mai scos de câteva ori gunoiul de aici, dar acest lucru trebuie făcut permanent cu astfel de persoane. Un alt exemplu, care ar fi trebuit să fie în atenţia Primăriei, este o femeie pe nume Filip, de 85 de ani, care trăieşte într-un apartament foarte bine întreţinut, într-un bloc de pe Strada 1 Mai. Această femeie este aproape nevăzătoare. Am intervenit pentru ea la domnul Virgil Guran s-o ajute din punct de vedere financiar şi cu transportul pentru a-şi putea efectua o operaţie de cristalin. Domnul Guran a înţeles situaţia, a luat legătura cu Spitalul Militar, a trimis-o la Bucureşti, unde i s-a făcut un control, iar pe 3 martie, trebuia să meargă la operaţie. Din păcate, femeia care o însoţea s-a îmbolnăvit de gripă şi nu a mai avut cine să meargă cu această femeie la operaţie. Acum, acest om a ajuns în situaţia de a merge de-a buşilea prin casă, iar de această situaţie ar trebui să ştie şi să ia măsuri asistenţa socială din cadrul Primăriei. Sunt foarte multe astfel de cazuri; acestea sunt numai câteva pe care le cunosc eu direct. Sunt foarte bune şi iniţiativele culturale sau de altă natură, dar cel mai important trebuie să rămână omul şi grija faţă de el. Consider că Dumnezeu ne-a creat şi ne-a îndemat întotdeauna să avem grijă de aproapele nostru, iar Dumnezeu veghează, dar şi loveşte pe cei care se cred pe pământ atotstăpânitori.
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!