La finalul ultimei ședințe a Consiliului Local Câmpina, la punctul Diverse, consilierul municipal Constantin Cândea a atras încă o dată atenția asupra neregulilor care se întâmplă la Stâna Muscel, situată în vîrful dealului cu același nume. Problema respctivă a ridicat-o de la prima ședință a noului legislativ municipal, din luna iulie 2016, dar acum vorbele și acuzele sale erau mult mai grave. Acestea din urmă făceau referire la lipsa totală a normelor de protecție a mediului înconjurător în activitatea stânei, la nerespectarea perioadelor legale de pășunat, având ca urmare dispariția vegetației de pe suprafețe întinse ale pajiștilor de odinioară, la poluarea neîntreruptă, vizibilă mai ales după ploi abundente, pe care o produc dejecțiile adunate de la prea multele animale crescute în Stâna Muscel, dejecții aduse de torenți la vale în grădinile de la poalele dealului, dar și pe străzi. Toate mizeriile aduse de apele torenților infestează nu doar aerul, ci și vegetația acestui cartier liniștit și curat, considerat cândva select, chiar rezidențial, dacă luăm în calcul numărul mare de vile ale potentaților locali sau ale celor din Capitală care s-au ridicat pe aceste locuri.
Constantin Cândea, fost director al Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr”, fost șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Prahova, azi pensionar, este un cunoscător al domeniului penal, iar avertismentele din finalul intervenției sale au așternut liniște peste sala de ședințe: „Dacă executivul nu ia măsuri pentru pedepsirea responsabililor și îndreptarea situației, mă voi adresa organelor penale și tuturor instituțiilor abilitate să ia măsuri pentru a opri mizeriile și inegalitățile care se ascund în spatele acestei stâne. O stână din cauza căreia viața multor locuitori ai cartierului Muscel a ajuns un chin, iar în unele perioade, chiar un calvar.”
Intervenția lui Constantin Cândea ne-a determinat să pornim o anchetă jurnalistică, aflată în curs de desfășurare. Vă prezentăm mai jos prima parte a reportajului realizat la stâna de pe Muscel, cu punctele de vedere ale consilierului Cândea, urmând ca în numărul viitor al Oglinzii, să publicăm partea a doua a demersului nostru gazetăresc, care va conține și opinia altor locuitori ai cartierului, dar și punctul de vedere al conducerii stânei.
Concesionarea unor pajiști de 87 de hectare
La începutul anului 2013, Consiliul Local Câmpina a aprobat concesionarea unor pajiști în suprafață totală de 87 de hectare, situate în partea nordică a municipiului, la marginea cartierului Muscel. În studiul de oportunitate și în caietul de sarcini au fost înscrise o mulțime de clauze și obligații, multe dintre ele nefiind însă respectate de către cel care a câștigat licitația deschisă, Cătălin Mihart, un cunoscut om de afaceri local.
Din studiul de oportunitate, aflăm că suprafata celor 87,50 ha este constituită din mai multe trupuri (perimetre). In perimetrul suprafetei ,,La Popi – Rezervoare Apus“ – Varful Muscelului se afla amplasata stana, care, pe o suprafata de 0,12 ha cuprinde: o camera pentru ingrijitori, o camera pentru depozitatul alimentelor, a casului/branzei si a obiectelor necesare activitatii de la stana, un saivan acoperit pentru adapostirea animalelor si o strunga cu platforma betonata, destinata mulsului oilor. Accesul de la stana (situata in parcela ,,La Popi – Rezervoare Apus“ – Varful Muscelului) la pasune se face in mod direct pentru trupurile Popi – Rezervoare Apus, Plaiul Oilor – Rezervoare Rasarit si Parcela Mare. Pentru trupurile de pasune Belciu I si II, se va utiliza urmatorul traseu: str.Drumul Taberei, str.Voila, str.Buciumului, Drumul forestier Belciu, iar pentru trupurile de pasune Caprarete Apus si Rasarit se va utiliza urmatorul traseu: str.Drumul Taberei, str.Voila, Aleea Silvicultori. Prevederile caietului de sarcini obligau la asigurarea întreținerii corespunzătoare a pajiștilor și ridicarea potențialului productiv al acestora, dar conțineau și măsurile ce trebuie respectate pe timpul sezonului de pășunat al fiecărui an. Prețul minim de pornire a licitației a fost stabilit la 25,20 lei RON/ha/an (fara T.V.A). Foarte important, caietul de sarcini prevede că pajiștile sunt propuse concesionarii prin licitatie publica, in vederea realizarii pășunatului, in principal pentru ovine, dar și pentru bovine si cabaline, proprietatea concesionarului. Concesionarul urma să achite inclusiv impozitele si taxele aferente terenurilor concesionate.
Cuantumul redeventei rezultate in urma licitatiei avea să fie indexat anual cu rata inflatiei, in baza indicelui de inflatie comunicat de institutiile abilitate. Durata concesiunii se stabileste pe o perioada de 10 ani, incepand cu data incheierii contractului, in conditiile prevazute in caietul de sarcini si in contractul de concesiune. Astfel, pășunatul de primăvară și de toamnă se face numai în perioada 15 aprilie – 30 mai și 1 septembrie – 30 noiembrie. Concesionarul are dreptul de a inchiria parcelele de faneata crescatorilor de animale, pe perioada intreruperii activitatii de pasunat (1 iunie – 31 august), la tariful stabilit prin H.C.L., anual.
Concedentul are urmatoarele obligatii: Sa asigure concesionarului o stare corespunzatoare a obiectului concesiunii; Sa informeze in scris concesionarul, cu minim 30 zile inaintea oricarei intentii de modificare a conditiilor din contract, posibil in cazul reconstiturii suprafetelor in baza legilor funciare cat si a unor sentinte judecatoresti.
Concesionarul are, la rândul său, mai multe obligații, dintre care amintim: – să asigure exploatarea prin pășunat rațional a terenului ce face obiectul concesiunii; – să respecte programul de pășunat, respectiv să pășuneze numai în perioadele 15 aprilie – 31 mai și 1 septembrie – 30 noiembrie; – să realizeze anual, pe cheltuiala sa, lucrări de curățare și igienizare a pășunilor, de eliminare a buruienilor toxice, precum și acțiuni contra eroziunii solului; – să execute mutatul strungilor și târlelor pentru a evita formarea noroiului și degradarea stratului fertil de sol; – să execute toate actiunile sanitar – veterinare (îmbăieri, vaccinări, etc.) ce se impun prin normele sanitar – veterinare; – să primeasca cu prioritate animalele crescatorilor de animale din localitate, la solicitarea acestora; – sa nu primeasca animale care nu sunt crotaliate, indiferent de specie; – sa incheie contract scris cu crescatorii de animale din municipiul Câmpina, in momentul preluarii animalelor; – pășunatul in zonele limitrofe (paduri, pajisti, etc.), se va face pe raspunderea concesionarului; concesionarul are obligatia de a instrui personalul din subordine în vederea prevenirii incendiilor; – concesionarul este obligat să respecte încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, respectiv, minimum 207 oi. Costurile pentru realizarea amenajamentului se suporta de concesionarul care foloseste pajistea prin contract. Așa cum avea să constate o comisie a Primăriei Câmpina, Cătălin Mihart nu și-a îndeplinit multe dintre aceste obligații. Pe de altă parte, și studiul de oportunitate prevede că prin concesiune se urmărește: – o mai buna utilizare a pajistii, prin ridicarea potentialului productiv al acesteia; – efectuarea la timp si in condiții optime a lucrarilor de intretinere si igienizare, in conformitate atât cu normele în vigoare, cât si cu programele de pășunat stabilite; – efectuarea de lucrari de fertilizare, cu efect ameliorativ asupra însușirilor fizice, chimice și trofice ale solului.
„Patru ani am suportat mizeriile celor de la stână”
Constantin Cândea este ardelean la origine, dar după ce a fost adoptat de orașul Câmpina, prin 1970, tot nu și-a pierdut proverbialul calm ardelenesc. Ne relatează cu un glas fără patimă cum au trebuit mulți dintre locuitorii străzii Muscel, dar și ai celor învecinate, să îndure patru ani calvarul mizeriilor scurse de la stâna din deal. Ne arată o înregistrare făcută de el însuși, cu o cameră personală, în care se văd foarte clar cum, în timpul unei ploi puternice, o mulțime de dejecții și de resturi putrezite de vegetație sunt aduse la vale, până în mijlocul străzii, de către apa unui torent format prin gradinile a doi vecini. Deasupra unui grilaj de fier prin care refulau apele torentului se formase un strat gros de spumă (probabil, de la chimicalele cu care se spală în incinta stânei), care părea chiar un strat de zăpadă. Dacă nu se rezolvă situația în cel mai scurt timp, interlocutorul nostru ne-a asigurat că va folosi filmul ca probă în fața organelor de cercetare penală, către care va face o plângere penală.
„Domnule, cartierul ăsta era liniștit și curat acum cinci ani”, ne povestește interlocutorul nostru. „Plutea în aer un ușor iz de balegă, uneori, în verile caniculare, cum miroase în satele noastre de munte, dar nu mirosea a hoit și a latrină, cum miroase astăzi, de la mizeriile animalelor de la stână. Conform caietului de sarcini, ar fi trebuit să existe la stână doar oi, vaci, cai, dar nu și porci, gâște și alte păsări, cum se întâmplă de fapt. Sunt convins că s-ar fi putut amenaja o stână în perimetrele Belciu I și Belciu II, dar nu s-a vrut, fiindcă era, probabil, prea departe, iar patronul stânei dorește, pesemne, să admire orașul de-acolo de sus. Ați văzut filmul. Atâtea mizerii nici la inundații nu vezi. Sunt multe mizerii la stână, dar și multe în spatele ei. Pentru că eu consider că este păgubos pentru municipalitate contractul încheiat cu Cătălin Mihart. Redevența anuală plătită de concesionar este de 2650 de lei, dar numai de la APIA, pentru cele aproape 90 de hectare, concesionarul primește subvenții în cuantum de 6-7 ori mai mare. Ca să nu mai zic că Primăria, înainte vreme, primea bani nu numai din taxele pentru pășunat, ci și din chiriile pentru parcelele cu fânețe închiriate locuitorilor străzii Muscel, care aveau aproape toți vaci, oi. Acum, nimeni nu mai crește animale, pentru că oamenii nu mai au unde să le ducă la păscut. Eu bănuiesc, subliniez, eu bănuiesc doar, însă nu am dovezi, ci numai indicii că s-au săvârșit și se săvârșesc lucruri necurate cu produsele acestei stâne, din care cred că se înfruptă multe persoane influente din oraș și din afara lui. Iar această bănuială este întărită de faptul că, vreme de patru ani, nimeni din conducerea acestui oraș, dar nici din instituțiile abilitate de la Ploiești, repet, nimeni nu a făcut măcar un control serios la această stână, mai ales că locuitorii cartierului au reclamat multe nereguli. Or, dacă s-au făcut controale, cum oare de nu au fost depistate aceste nereguli? Până la urmă, nu ne interesează unde ajung produsele acestei stâne, ci de ce concesionarul nu respectă, de patru ani, clauzele contractului de concesiune și nu își igienizează corespunzător spațiile din incinta stânei pe care s-a angajat s-o administreze conform legii. În plus, el nu respectă nici perioadele de pășunat prevăzute de lege, ceea ce a dus la dispariția vegetației de pe suprafețe întinse ale pajiștilor de odinioară. Pentru că pășunatul este practicat continuu, iar iarba nu mai poate să se regenereze în timpul verii, se întâmplă adeseori ca animalele să nu mai aibă unde să pască. Atunci, ciobanii lui Mihart, cu mult tupeu și multă nesimțire, își lasă animalele să pască în grădinile oamenilor, după ce găuresc gardurile acestor grădini. Am pățit-o chiar eu, într-o zi, când niște vaci păzite de doi ciobani au ajuns la mine în grădină printr-o spărtură făcută în gard de acei ciobani, care, culmea, atunci când le-am cerut socoteală, m-au acuzat că le-am furat vacile. L-am sunat pe viceprimarul Adrian Pițigoi și am lăsat telefonul deschis ca să audă cum mă agresau verbal ciobanii. Când a ajuns la fața locului, viceprimarul a decis să fiu amendat și eu, și proprietarul stânei, pentru că gardurile despărțitoare nu au fost făcute din materiale corespunzătoare. Fără comentarii… Am vorbit și cu alți vecini, uneori ne pare rău că ne-am mutat în acest cartier, a cărui imagine a suferit mult în ultimii ani. Aceeași deteriorare a imaginii o suferă, însă, și conducerea executivului local. Oamenii s-au săturat. Pentru că le-a ajuns cuțitul la os, iar mizeriile, până peste cap“. (A.B.)
