Dincolo de afirmaţiile lui Iosif Mihăilescu, care printre altele a subliniat în interviul acordat că „în decembrie 89 am văzut cu ochii mei lista scurtă a informatorilor securităţii angajaţi la uzina Neptun” sau că „după 90 am avut curiozitatea să îmi citesc dosarul de la Securitate şi am găsit acolo multe poveşti turnate de cunoscuţii mei, printre care şi un bun prieten”, există încă multe documente ce demonstrează, indubitabil, dimensiunea şi structura reală a reţelei de informatori, în scopul de poliţie politică, construită de Securitate în general şi la Câmpina în mod special, având în vedere că suntem interesaţi de întâmplările petrecute în comunitatea noastră.
1972. Fişă personală a contabilei Dima Cristina Ştefania, care solicitase viză pentru o călătorie în Franţa. Deşi iniţial a primit-o, Securitatea din Prahova a decis să i-o anuleze când a aflat că femeia voia să rămână definitiv în străinătate.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, ff. coperta, 66)
30 august 1972. Scrisoare în limba franceză primită de D. A. din Câmpina de la o femeie din Luxemburg, care fusese în vacanţă pe litoralul românesc.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, ff. 10-12)
10 noiembrie 1972. Raport întocmit de UM 0891 din Câmpina cu privire la un subofiţer de la Şcoala de Specialişti din localitate, care îşi denunţase fiul vitreg deoarece avea relaţii cu o femeie din Occident.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, ff. 9-9v)
24 noiembrie 1972. Adresă trimisă de Unitatea Militară nr. 0627 din Ploieşti a Ministerului de Interne la Biroul de Securitate Câmpina în care se menţionează că trimite un material despre D.A., denunţat de tatăl său viteg că are relaţii cu o străină.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 8)
11 februarie 1976. Referat redactat de Securitatea Câmpina în care propune clasarea materialelor întocmite cu privire la D.A., deoarece acesta nu mai avea relaţii cu cetăţenii străini.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 6)
20 iunie 1977. Raport trimis de Securitatea Câmpina la Serviciul II din cadrul Inspectoratului Judeţean Prahova al Ministerului de Interne. Documentul este semnat de lt. col. Toma Constantin şi mr. Dobre Nicolae şi se referă la o tânără angajată la Uzina „Victoria” din Floreşti, semnalată de tatăl ei cu intenţii de evaziune.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 161)
16 ianuarie 1980. Notă informativă primită de Securitatea oraşului Câmpina de la un cetăţean care oferea date despre o rudă îndepărtată a sa, rămasă ilegal în RFG.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 135)
10 noiembrie 1982. Notă a Securităţii oraşului Câmpina cu privire la o scrisoare trimisă de o femeie din localitate în care aceasta vorbeşte despre deplasarea făcută recent la Viena.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, ff. 26-26v)
13 iunie 1985. Notă întocmită de Securitatea oraşului Câmpina cu privire la o scrisoare trimisă de un student străin din Braşov, unei tinere din localitate.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 21)
21 iunie 1985. Notă a Securităţii oraşului Câmpina despre o scrisoare trimisă de un student străin din Braşov unei tinere din localitate. Tânărul se întreabă de ce nu primeşte corespondenţa expediată de femeie.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 22)
28 iunie 1985. Notă întocmită de Securitatea oraşului Câmpina cu privire la o scrisoare trimisă de o femeie din localitate studentului Shaddad Faisal din Braşov cu ocazia zilei de naştere a acestuia.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 23)
9 iulie 1985. Notă a Securităţii oraşului Câmpina referitoare la o scrisoare trimisă de o femeie din localitate unui tânăr străin din Bucureşti.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 24)
3 octombrie 1987. Adresă trimisă de Inspectoratul Judeţean Prahova – Securitatela Direcţia Paşapoarte, Evidenţa Străinilor şi Controlul Trecerii Frontierei –Bucureşti. Se solicită verificarea amănunţită a bagajelor unei femei care urma să plece din ţară prin PCTF Curtici, deoarece existau informaţii că va încerca să ducă în străinătate „mesaje şi scrisori cu conţinut necorespunzător”.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7858, f. 93)
Pe baza planului tematic, în perioada 31 martie – 5 aprilie a.c. [1986 – n.r.], un colectiv de ofițeri au inspectat activitatea informativ-operativă desfășurată de aparatul de securitate din orașul Câmpina, în perioada anului 1985 și primul trimestru din 1986, rezultând, în principal, următoarele:
Sub permanenta conducere a șefului inspectoratului și a șefului securității județene Prahova, cu sprijinul Comitetului orășenesc de partid Câmpina, personal a primului secretar și al organizației de bază, munca biroului de securitate Câmpina a fost orientată în spiritul documentelor de partid, al orientărilor și operelor secretarului general al partidului, comandantul nostru suprem, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru executarea tuturor sarcinilor ce decurg din ordine și instrucțiuni, din Programele de măsuri ale Departamentului Securității Statului. Este de subliniat că întreaga activitate specifică se desfășoară cu respectarea strictă a Hotărârii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din martie 1979, privind întărirea controlului și îndrumării de către partid a organelor de securitate, a legalității, în subunitate fiind un climat propice de muncă, ordine și disciplină.
La baza principalelor concluzii asupra cărora vom face o succintă prezentare stau studiul a 31 dosare de urmărire informativă, materiale referitoare la 245 persoane aflate în supraveghere, analiza a 392 surse de informare, controlul la 7 posturi de miliție comunale și discuțiile purtate cu 11 ofițeri și subofițeri de securitate și 19 subofițer de miliție.
Din studiul documentelor de organizare și planificare a muncii specifice rezultă că șeful subunității, lt. colonel Toma Constantin, a reușit să elaboreze documentele de lucru, funcție de cerințele programelor de măsuri elaborate pe plan central și județean, adaptate corespunzător la specificul socio-politic, economic și al situației operative existente în această zonă care se care caracterizează prin: o impetuoasă dezvoltare economică în valoare de cca. 8 miliarde lei, existența unor obiective economice de importanță republicană deosebită, chiar de unicat în țară, cum ar fi Întreprinderea Mecanică Câmpina pentru scule de foraj pentru industria petrolieră; Întreprinderea „NEPTUN”, constructoare de reductoare pentru toate nevoile țării; Întreprinderea de piese turnate, care satisface nevoile de piese ale celor două întreprinderi enunțate, cât și pentru „1 Mai” Ploiești, și a altora din țară; Întreprinderea mecanică Breaza, alte 2 întreprinderi mari (unicat) care asigură reparațiile materialelor rulante necesare activităților industriei petroliere, etc., în total 15 mari întreprinderi cu dosare de obiectiv, cât și altele mai mici. De asemenea, menționăm existența Institutului de cercetări și proiectări petrol și gaze Câmpina cu 10 sucursale în țară și cooperare permanentă cu Institutul similar al Franței și ocazional cu alte unități din Italia, Anglia, R.F.G., S.U.A. și Japonia (cca. 40.000 de oameni ai muncii); activități de export ceea ce reprezintă cca. 25% din producția marfă a întreprinderilor la care ne-am referit; o bază de lucru complexă printre care 468 membri ai fostei organizații legionare, 404 membri ai altor foste partide și organizații, 225 persoane fără antecedente, inclusiv problematica ce o ridică unele persoane care lucrează în învățământ, sănătate, artă-cultură, justiție, etc. Un element cu totul specific rezidă în existența unui număr mai mare de oameni ai muncii încadrați în obiectivele economice, sociale, etc., decât locuitorii orașului Câmpina (40.000 față de 36.000) cu consecința directă a acestui element, navetismul (cca. 20.000 de persoane) și evident cu implicațiile de neînlocuit pentru toate domeniile de activitate inclusiv al muncii de securitate.
Analizând cu rigurozitatea cerută de documentele de partid, de ordine și de însuși planul tematic al controlului actual ordonat de conducerea Departamentului Securității Statului, raportăm că, cu o singură excepție, activitatea de ansamblu a tuturor ofițerilor este predominant pozitivă. Se acționează organizat, chiar metodic, avându-se permanent în vedere cunoașterea, în cât mai bune condiții a situației operative în complexitatea ei, pentru prevenirea oricăror acte, fapte și evenimente de natură să aducă atingere economiei naționale și securității statului în general. În legătură cu această cerință fundamentală a muncii noastre specifice, relevăm că în perioada de referință nu au avut loc acte, fapte și evenimente care să influențeze ori să prejudicieze la modul grav economia orașului sau climatul politic foarte bun existent în zonă.
Fără a trata la pozitiv fiecare domeniu de activitate întrucât la nivel județean urmează să facem o analiză exhaustivă pe fiecare profil de muncă, menționăm că în culegerea de informații aparatul se situează la cote apreciabile și că s-au înțeles mai bine față de alte perioade, cerințele programelor de măsuri ale Departamentului Securității Statului. De exemplu în perioada de referință [anul 1985 și primul trimestru din anul 1986 – n.r.] s-au obținut peste 7.000 de informații de interes operativ, din care circa 1.600 în formele organizate de muncă; nu există element aflat chiar în cartoteca general documentară care să nu fi fost contactat cu rețea cel puțin o dată în această perioadă, ceea ce noi apreciem ca fiind pozitiv. Această atitudine și orientare corecte au condus la un mod de acțiune ofensiv în procesul de urmărire și supraveghere informativă, care în majoritatea cazurilor se desfășoară cu profesionalitate. Un alt exemplu de natură să releve buna orientare a aparatului rezidă în faptul că din numărul mare de informații de primă sesizare obținute în urma verificărilor conform ordinelor, au fost luate în preocupări în 1985, 237 persoane dintre care 29 pe linia muncii de informații interne, 63 pe contraspionaj și 134 pe profil de contrainformații în sectoarele economice, deci un raport în concordanță cu elementele specifice situației operative existente; în ce privește volumul lor rămâne de discutat în partea a doua.
Este meritorie preocuparea întregului aparat de a acoperi informativ toate obiectivele, problemele, locurile și mediile date în competență cât și interesul pentru îmbunătățirea calitativă a muncii specifice, care din analiza comparativă cu alți ani din urma perioadei controlate, se află, fără dubii, în continuu progres și putem semnala existența unui sistem de culegere a informațiilor eficient în mare măsură. Consecința directă a acestor activități sunt măsurile de prevenire inițiate în această perioadă, printre care: 78 persoane au fost puse în discuția colectivelor de oameni ai muncii, 130 au fost avertizate, atenționate ori influențate pozitiv. S-au destrămat 3 anturaje compuse din 19 persoane. S-au organizat 48 de acțiuni colective cu 5.165 persoane și 483 individuale, de pregătire contrainformativă. Au fost inițiate 12 controale de fond și 35 sondaj, iar potrivit prevederilor legale s-au luat măsuri corespunzătoare (au fost sancționați administrativ 119, îndepărtați de la B.D.S [Biroul Documente Secrete – n.r.] și compartimentele cu documente secrete 11 persoane, la 26 li s-a desfăcut contractul de muncă, 48 au fost condamnate la Decretul 400 prin organele de miliție și 78 retrogradați și schimbați din locurile de muncă respective). S-a prevenit rămânerea în străinătate a 49 persoane, luându-se măsuri de protejare pentru 32 cercetători, 5 teme de cercetare, 38 contracte de comerț exterior. S-au avizat pentru deplasări în exterior în interes de serviciu și particular peste 450 de persoane. Un volum mare de verificări (peste 600) s-au efectuat în acțiunile „ATLAS” și „ALFA”. Totodată menționăm că efectivele organului orășenesc execută toate lucrările de investigații (15-20 săptămânal de către fiecare ofițer) necesare muncii proprii cât și altor compartimente ale județului ori organe de securitate din țară.
Datele obținute au mai fost valorificate prin 128 informări prezentate organelor locale de partid, 245 conducătorilor organizațiilor socialiste, 105 organelor de miliție, 197 la buletinul inspectoratului județean, precum și în 98 rapoarte înaintate serviciilor de linie, care au făcut obiectul unor informări la nivelul unităților centrale de profil, care în parte au fost valorificate de către conducerea Departamentului Securității Statului.
Dintre măsurile preventive la care ne-am referit relevăm anturajele destrămate care vizau preocupări ale unor tineri din Câmpina de a pleca ilegal din țară, 5 persoane, precum și de a asculta și comenta în grup știrile ostile transmise de posturile de radio reacționare 8 persoane. Toți aceștia au fost discutați în prezența părinților și a factorilor educativi, iar prin informațiile obținute ulterior se constată că măsura a fost eficientă. Pe baza informațiilor, în luna februarie a.c. s-a stabilit că la I.P.T. Câmpina procesul tehnologic de turnare în forme a unor șarje de oțel nu corespunde pe deplin normelor tehnice sub aspectul compoziției chimice, luându-se măsuri corespunzătoare de către factorii competenți pentru punerea la punct a tehnologiei, prevenindu-se producerea unor pagube în valoare de 2.400.000 lei. S-au eliminat prin măsuri specifice și prin intervenția organismelor de specialitate livrarea beneficiarilor din țară de robineți de siguranță pentru prăjini de antrenare cu abateri dimensionale și de calitate necorespunzătoare. De altfel, în perioada de referință s-a intervenit în 34 de situații care ar fi adus importante daune economiei naționale dintre care mai relevăm încălcarea prevederilor legii 6/ 82, cu privire la turnarea arborilor cotiți pentru pompele de apă grea, fără a specifica faptul că aceste piese fac parte din programul nuclear, iar I.P.T. nefiind autorizată pentru astfel de lucrări.
Prin direcția de resort a Departamentului Securității Statului, s-au întreprins măsuri corespunzătoare, fabricația fiind oprită, precum și prevenirea executării și livrării unui lot de 30 reductoare pentru export către un partener din China. De către compartimentul de resort s-au identificat 4 cercetători români asupra cărora există suspiciunea că s-a acționat asupra lor de către unele servicii de spionaj și firme străine, de asemenea avertizarea a 2 cetățeni francezi pentru activitățile neloiale statului nostru.
În rezolvarea problemelor de fond sunt implicați șefii serviciilor la nivel județean inclusiv șeful securității care cu toții și-au adus aportul la rezultatele bune obținute. Din acest punct de vedere cu excepția lt. Hogea Ioan, evidențiem activitatea desfășurată de către toți ofițerii cu o mențiune în plus pentru lt. col. Păul Miron și lt. Sora Ion, plt. adj. Dumitrache Constantin, precum și a organizației de partid care a desfășurat o activitate permanentă și responsabilă pe toate laturile, mobilizând efectiv comuniștii pentru îndeplinirea calitativă și eficiență sporită a sarcinilor profesionale.
Cu toate rezultatele bune obținute în muncă și de necontestat, în activitatea de ansamblu a securității orașului Câmpina, se mai mențin încă o seamă de lipsuri, printre care:
De ordin subiectiv în procesul de urmărire și supraveghere informativă se mai tergiversează soluționarea unor cazuri aflate în lucru pe toate profilurile de muncă de mai mult timp. În cazurile „Robescu”, „Adam”, „Toboc” și „Bran”, în care lucrează lt. col. Păun Miron, deși s-au întreprins măsuri specifice bune, de natură să permită tragerea concluziilor maxime asupra activității acestora, se tergiversează soluționarea, o lipsă revenind și șefului serviciului 1 de la Securitatea județeană, pe același profil de muncă asemănător se procedează în cazurile „Secăreanu” și „Dănescu Ioana”, lucrate de lt. Savu Ion. Ridicăm această problemă întrucât situația operativă pe profil de informații interne reclamă intervenții prin măsuri specifice pentru asigurarea controlului informativ în locurile și mediile de interes pentru activitatea de securitate tineret învățământ, persoane fără antecedente în mod deosebit.
Pe linia contrainformațiilor în sectoarele economice, s-a acționat necorespunzător în cazul „Codruț”, de la Institutul de cercetări și proiectări petrol și gaze Câmpina, a cărui documentare a activității ostile manifestată de acesta a fost deficitară, motiv pentru care ne însușim concluziile șefului securității ca elementul să fi lucrat în continuare pentru clarificarea suspiciunilor care au stat la baza deschiderii acestei acțiuni. De asemenea, în acțiunea „Petre”, lucrată în din 1980 cu aprobare (inginer geolog în cadrul aceluiași institut), soția sa a refuzat înapoierea în țară aflată în S.U.A., deși lucrează la teme de cercetare de mare importanță, în pofida faptului că au trecut atâția ani, măsurile întreprinse nu sunt de natură să elucideze poziția sa prezentă. Acest caz îl punem în atenția conducerii securității care în termen de 30 de zile să întreprindă măsuri menite să revigoreze acțiunea. În aceeași situație se mai află și acțiunile „Tudor”, „Bianca” și „Georgel”, lucrate cu aprobare de circa 4 ani pe profil de contraspionaj fiind suspecţi de transmitere de informații. Măsurile întreprinse sunt lipsite de profesionalitate, pierzându-se unele momente operative iar sarcinile de perspectivă nu sunt de natură să clarifice suspiciunile de bază. În același termen și condiții punem aceste cazuri în atenția șefului serviciului județean de resort și a șefului securității.
Am făcut apel la aceste exemple nu pentru a critica neapărat lipsurile ltj. Croitoru Mihai, lt. Hogea Ion și ltj. Datcu Ștefan ci pentru a releva că la Institutul de cercetări respectiv în ansamblu luat munca de culegere de informații este deficitară în parte din motive subiective dar și obiective. De aceea supunem atenției conducerii inspectoratului și a securității să reanalizeze repartizarea obiectivelor pe ofițerii care în marea lor majoritate sunt supraîncărcați, ceea ce face să nu se poate desfășura o muncă de profunzime, de calitate și funcție de componentele situației operative.
În ceea ce privește baza de lucru, față de capacitatea reală a aparatului, o considerăm în dinamica ei îmbunătățită corespunzător cu posibilități de perfecționare în actuala organigramă. Astfel, se lucrează în 30 dosare de urmărire informativă, iar în anul ce a trecut fiind soluționate 9 acțiuni cu măsuri operative dintre cele menționate. În supraveghere și verificări se află 964 persoane, în anul 1985 s-au finalizat și clarificat 207 cazuri. Se remarcă existența unui volum de muncă corespunzător posibilităților de care se dispune. Față de problematica complexă existentă de natura unor relații cât și tendințele de evoluție a unor componente ale situației operative, precum și numărul mare de deținători de secrete, de relații cu străini, mulți cu deplasări frecvente în exterior, cazurile aflate în lucru nu reflectă ca număr concordanța cu informațiile existente cât și necesarul realmente obiectiv. Şi din acest punct de vedere se impune o analiză a posibilităților de cuprindere a aparatului existent.
Rețeaua informativă a fost dezvoltată de la an la an (700 surse), media pe lucrător fiind de peste 80 surse și cu toate acestea nevoile sunt mai mari și pun serioase probleme în cuprinderea acestora, deși în anul ce a trecut și primul trimestru actual s-au recrutat peste 130 surse, iar cca. 50% dintre surse sunt date în rezidentură (35), dintre care unii lucrează cu aport deosebit. De menționat că în afara rețelei din legătura lt. Hogea Ion, întreaga rețea informativă este contactată la zi, furnizează informații. Este analizată în totalitate și verificată prin alți informatori. În cazurile mai deosebite 103 s-au folosit și alte mijloace ale muncii de securitate. Suntem în fața unei situații bune pentru care au merite toți ofițerii dar și șeful organului pentru care munca cu rețeaua informativă este preocupare prioritară.
Se impune și în acest domeniu o analiză de perspectivă. De exemplu la informații interne dintr-un lot de 82 informatori analizați 46 sunt în vârstă de peste 60 ani chiar de 70 și 80. Desigur ei lucrează în rândul politicienilor din trecut, se impune însă să avem în vedere structura de viitor a rețelei informative, cât și scoaterea acelora de randament slab, nu sunt multe dar sunt, pentru a crea și prin acest mod posibilități de noi recrutări. Cu toate aceste, munca cu rețeaua informativă la acest organ de securitate rămâne un model de seriozitate și o preocupare meritorie demnă de evidențiat.
În ce privește munca de securitate în mediul rural, organul orășenesc are în răspundere 14 posturi comunale, unde asigură, în general, îndeplinirea prevederilor ordinului 00140. Întrucât și pe această latură noi vom face o analiză aparte la nivel județean, ne vom opri asupra unui singur aspect pe care îl considerăm de fond. În viitorul imediat apropiat se cere îmbunătățirea structurii rețelei informative pentru a putea să rezolvăm problemele muncii aflate în strictă actualitate. Că este așa, ne-o ilustrează formă de evidență „B”, unde la cele 7 posturi inspectate fac obiectul preocupărilor câte 2-7 elemente, situație cu mult sub nivelul realului. Un singur exemplu în com. Valea Doftanei, cu 8.200 locuitori, cu o dezvoltare economică (șantiere, exploatări forestiere, 2 dispensare medicale, peste 1.000 de navetiști) în această formă sunt 4 persoane, cauzele fiind foarte clare, 10 informatori la cei 3 subofițeri și 2 la ofițerul de securitate, structura necorespunzătoare (2 pensionari, 3 gestionari, 4 muncitori, 1 pădurar), care nu au forță de penetrare în toate locurile și mediile existente, în care nu avem informatori (șantierul de construcții, dispensare, etc.). Rămâne pentru comanda organului orășenesc, dar și pentru serviciul 1 de la județul sarcină rămâne pentru comanda organului orășenesc dar și pentru serviciul 1 de la județ o sarcină prioritară.
Şeful biroului, lt. colonel Toma Constantin, conduce cu competență și autoritate aparatul din subordine, având meritul de a fi contribuit cu pricepere și răbdare la formarea multor ofițeri. Este bine pregătit politic și profesional, având o îndelungată experiență în munca de securitate și în cea de conducere cu un stil personal corespunzător și o metodică de natură să asigure, pe fond, îndeplinirea sarcinilor. De fapt este responsabil în tot ce face, dovedind seriozitate, chiar severitate, fără să depășească limitele. A militat cu consecvență pentru însușirea de către aparat a documentelor Congresului al XIII-lea al P.C.R., a celorlalte ulterior apărute, a operelor secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a ordinelor și programelor de măsuri. A raportat sistematic în mod real situația operativă la securitatea județeană, și atunci când a fost nevoie tovarășului prim secretar, menționând că are dintre cele mai bune relații de muncă cu conducătorii organizațiilor socialiste, natur[ pe care a pretins-o în aceste relații și ofițerilor din subordine reușind în mare măsură. Personal lucrează bine și foarte bine cu 12 surse de informare, având corect acoperit fiecare domeniu de activitate, precum și în 2 acțiuni de urmărire și 1 în supraveghere de mai mare dificultate. Menționând ca o trăsătură generală că este un bun executant al ordinelor cât și al sarcinilor de partid, cerem lt. colonelului Toma Constantin, să fie mai profund în analiza situației operative în unele probleme, în special a unor obiective de mare importanță, cărora să le acordă prioritate, printr-o organizare mai judicioasă a muncii personale. Să fie mai exigent în ce privește preocuparea ofițerilor pentru completarea studiilor, întrucât rezultatele obținute nu sunt corespunzătoare condițiilor pe care le avem și chiar a posibilităților și de asemenea să ceară documentarea și însușirea politicii partidului nostru cu operativitate, întrucât sondajul făcut a fost de natură să nu satisfacă, existând o anumită tergiversare în luarea la cunoștință imediat a unor documente de partid, același lucru îl cerem și secretarului organizației de bază de partid.
Problemele ridicate în raport, cât și altele, au fost pe larg discutate cu tot ce ofițerii și cu șeful organului orășenesc.
Menționăm de asemenea, că între organul de securitate și miliția orășenească, există o bună conlucrare cu rezultate operative în interesul muncii Ministerului de Interne.
[semnătură indescifrabilă]
