Vineri, 10 Mai, ora 18.00, istoricul, criticul de artă și publicistul prof. Alin Daniel Ciupală va conferenția despre două evenimente care au marcat profund, în epoca interbelică, Cultura și Istoria României. Reuniunea are loc în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură GEO BOGZA din Câmpina, strada Griviței 95.
– D-le profesor Ciupală, pregătiți, în premieră un eveniment cu două surprize… Vă rog să le dezvăluiți.
– Pentru că ne vom afla cu toții nu numai în ziua calendaristică 10 mai, ci și în ziua rămasă în Istoria României regale, ZECE MAI, expunerea mea începe cu acest preambul. Partea a doua o consacru celor doi mari români care, pasionați de Japonia și cultura ei, au adus în cultura autohtonă și a Europei valori remarcabile prin creațiile lor. Încep cu fericita epocă morală, creștină, istorică și culturală „10 Mai”, pornită în 1866 și continuată, după cum e demn de reamintit, cu războiul de Independență din 1877-1878 și apoi, urmare încoronării prințului german Carol I ca Rege al României, cu votul Parlamentului în 14/26 martie 1881, care a consfințit Regatul România! Astfel, ziua de 10 Mai a devenit sărbătoarea Țării noastre, care, după câte s-au scris și s-au văzut – generațiile vechi au trecut prin era aceea –, a rămas reperul celei mai civilizate Românii din toate timpurile ei. Un reportaj memorabil despre acest profund eveniment regal a publicat soția politicianului nostru Mihail Manoilescu, Elena Manoilescu! Ne amintim cu emoție cântecul care începea cu versul „Zece Mai va fi de-apururi!…”, cântat de corurile școlarilor îmbrăcați în uniforma de străjeri, ani la rând, sub Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea, o scurtă vreme până la abdicarea forțată a Regelui Mihai I. De la regii noștri, dizertația mea trece la împăratul Țării Soarelui-Răsare, și iată cum și de ce…
– … Împăratul Hirohito, suveran din 28 noiembrie 1928, urmat de fiul său, Akihito, de la 7 ianuarie 1989, care tocmai a renunţat la „Tronul Crizantemei”.
– Exact! Interbelicul a strălucit prin doi mari scriitori români, pe nedrept uitați, care și-au înțeles rosturile vieții cu mult superioare veleitarismului de azi, ambiționând să lase în posteritate probe ale demnității și vocațiilor lor, prin scrierea de cărți și apropierea lor de Arte. Unul a fost Ion Timuș, care, pasionat de civilizația niponă, a plecat într-acolo, s-o cunoască. Era în 1917, în vremea când pornise sălbatica revoluție bolșevică – împrejurare fatală pentru junele conațional, fiindcă a fost jefuit de haine (rămas doar într-un palton de vară) și acte și bani, și silit să rămână doi ani în Vladivostok, sub teroarea instaurată. A reușit totuși să cunoască mistere ale țării lui Kawabata și timp de 4 ani, să scrie și să publice, la „Cugetarea” lui Georgescu-Delafras două romane fermecătoare, de mare vogă în epocă: TRANSIBERIANA și respectiv OGYO-SAN adică DOMNIȘOARA. Impresiile și convingerile estetice le-a publicat în alte cărți de studii, JAPONIA IERI ȘI AZI. Prolific și talentat…
– … Asemenea următorului…
– … Gheorghe Băgulescu, erou în cel de-al II-lea război mondial, distins cu ordinul „Mihai Viteazul”, care, trecut din grad în alt grad, de la sublocotenent a ajuns general de Brigadă! Caracter integru, a fost de nenumărate ori în conflict cu generalul/ mareșalul Ion Antonescu. Regele Carol al II-lea l-a numit ambasador al României la Tokyo, prin opera lui de scriitor dovedindu-se un eminent reprezentant al culturii naționale, deoarece a tradus și publicat poezia lui Mihai Eminescu în limba japoneză! A urmat două universității din Japonia și a scris un fabulos roman istoric, în 3 volume, intitulat SUFLET JAPONEZ, celebru în epocă (pe care l-a ilustrat cu stampe), din care s-a inspirat Erskine Caldwell, autorul romanului SHOGUN! Ajuns profesor universitar acolo, a plecat în Franța. Stabilit la Paris, a vrut să doneze impresionanta lui colecție de stampe japoneze statului român, însă a fost refuzat. În timpul vizitei lui Nicolae Ceaușescu la Paris, numele acestor doi japonologi au fost cu premeditare ignorate, deși enciclopediile și dicționarele universale i-au inclus în paginile lor, după cuviință.
– Publicului prezent la eveniment i se vor oferi și imagini?
– Neapărat! Cu sprijinul d-lui Codruț Constantinescu se vor proiecta cam o sută de stampe și priveliști japoneze, pe durata discursului meu!…
– Vă mulțumesc, iubite domn Alin Daniel Ciupală!
Serghie BUCUR
Cred că termenul corect ar fi cel de „niponolog”, față de japonolog !