Rânduri transcrise din (i)realitatea imediată (6)

Este fără îndoială, cel puţin trist…
(file din „Carnetul ideilor pierdute” al unor consilieri culturali locali)

… Este fără îndoială, cel puţin trist că… la Biblioteca Municipală şi nicăieri altundeva în urbe, nu poţi găsi integrala operei lui Mihai Eminescu.
Cu ani în urmă, post decembrist, mă uimeam de sărbătorirea în ianuarie şi iunie a poetului, prin „afişarea” în aşa-zise expoziţii a câtorva reproduceri (xeroxuri de duzină), fotografii şi facsimile de pe manuscrisele sale, parte greşit inscripţionate şi lipite din lipsă de fonduri, s-a spus de fiecare dată, pe… cartoane de ambalaj.
Poate că şi de aceea nu ştim astăzi nici măcar să-i pronunţăm şi să-i scriem corect numele. Pe o plăcuţă stradală montată tot postdecembrist în plin centrul urbei, numele poetului e scris „Mihail Eminescu” în loc de Mihai Eminescu. … Şi tot aşa de trist e că local nu există un bust Ioan Câmpineanu, I. Heliade – Rădulescu, Al. Tudor – Miu, Constantin Stelian…
… Este trist, atât de trist, că nimeni nu s-a gândit până acum la un bust al poetului Eugen Jebeleanu şi nici ca numele său să fie dat măcar unei străzi, iar locul ori casa în care s-a născut aici la 24 aprilie 1911 să fie marcat(ă) cu o placă comemorativă… (Pomenirea sa într-o discuţie particulară, drept cel mai „reprezentativ scriitor născut vreodată local”, a stârnit „furia” interlocutorului meu, intelectual rasat, „localnic” şi el, de ani, marcată prompt într-un text scris, tăvălit de la un capăt la altul într-o memorialistică, vai, atât de dezgustătoare pentru autorul lui, se înţelege!).
… Este trist, cu siguranţă iarăşi atât de trist, că nimeni nu s-a îngrijit să adune într-un  minim text pe o placă comemorativă, prezenţa locală a lui Ion Heliade Rădulescu, G. Coşbuc, Al. Tudor – Miu şi publicaţiilor editate de el aici, C. Stelian, G. Bogza şi revistei sale de avangardă „Urmuz”, a lui C.N. Mihăilescu – Conemy, Constantin Murgeanu, Alexandrina Duduia Alexandrescu, N. Kirilov ori Octav Angheluţă, Pompiliu Constantinescu, Simion Stolnicu, Horia Bottea…
Pe locul fostei săli Monovici, demolată (iarăşi) postdecembrist, dotat cu ceva balastru şi lăsat în administrarea naturii („un maidan… numit parcare”), cauţi în zadar o placă comemorativă care să amintească trecătorului prezenţa aici, în atâtea concerte, spectacole teatrale ori conferinţe, a lui George Enescu, Nicolae Iorga, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, C.I. Istrati, Iancu Brezeanu, dr. Gh. Marinescu, I.A. Bassarabescu, Sextil Puşcariu, Gheorghe Ţiţeica şi încă atâţia alţii. Nicăieri nu există, în urbe, ca aici, un petec de loc pe care să fi călcat atâta potop de personalităţi.
… Este fără îndoială, cel puţin trist că nici o şcoală locală nu poartă numele lui Grigore Bujoreanu, Anastasie Scripcă, Dimitrie Scurei…
… Este trist, atât de trist, că la Muzeul „B.P. Hasdeu” nu sunt marcate, în teren, nici una din celelalte clădiri dispărute astăzi, dar existente în timpul vieţii savantului ori locul pe care s-a aflat, tot aici, nucul – altar, cum nemarcate au rămas, pe colinele Muscelului, potecile de altădată pe care umbla, atât de des şi cu atâta dragoste, Grigorescu. Mergeţi numai şi veţi găsi locurile aidoma încă celor din tablourile sale.

Ion T. ŞOVĂIALĂ