Din primăvara acestui an, Uniunea Salvați România a iniţiat o strângere de semnături pentru a promova o iniţiativă cetăţenească ce transpune în Constituție cea mai importantă solicitare a românilor care au protestat anul acesta în stradă: fără penali în funcții publice. Mai clar, fără persoane condamnate penal (prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile), în funcţii publice. Şi mai exact, este vorba despre o inițiativă cetățenească, susținută de USR şi denumită „Fără penali în funcţii publice”, prin care se doreşte modificarea articolului 37 din Constituţia României, în sensul introducerii unui nou alineat potrivit căruia: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”. Din păcate, în România, legislația nu interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcții publice, cu excepția funcțiilor din Guvern. Astfel, Liviu Dragnea, deși are o condamnare penală definitivă, a ajuns să fie președintele Camerei Deputaților și să conducă după bunul plac România. O lege votată sub guvernarea Năstase, Legea nr. 90 din 2001, arată că pot fi membri ai guvernului “persoanele care nu au suferit condamnări penale”, prevederea fiind în vigoare. Cum Liviu Dragnea a fost condamnat în aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul fraudării votului la referendum, actualul lider al PSD nu a putut ocupa funcţia de premier, chiar dacă partidul pe care îl conduce a câştigat alegerile parlamentare din toamna lui 2016. Dragnea a ajuns, totuşi, preşedinte al Camerei Deputaţilor, deoarece, prin decizia definitivă a instanţei care l-a condamnat la un an cu suspendare, nu i s-au interzis drepturile civile de a candida şi de a fi ales.
USR, cel mai activ partid al Opoziţiei
USR consideră că se impune introducerea acestei interdicții în Constituție în contextul asaltului asupra Justiției pe care coaliția PSD-ALDE l-a început imediat după preluarea puterii cu OUG 13 și care a culminat după 9 luni cu proiectul de modificare a legilor justiției ce subminează independența magistraților și anulează reformele pe care România le-a făcut în ultimii ani în acest domeniu. USR are şansa de a fi un partid nou, care nu are în conducerea sa persoane care au îndeplinit funcţii de demnitate publică. Asta l-a ajutat să fie cel mai vocal partid al Opoziţiei, deoarece oamenii care sunt la conducerea acestei formaţiuni politice au mult mai puţine pete decât cei din conducerea celorlalte partide parlamentare care nu sunt la guvernare. Aceste din urmă partide nu s-au opus cu aceeaşi îndârjire ca şi USR schimbării legilor justiţiei de către coaliţia PSD-ALDE, întrucât au şi ele în teritoriu lideri care ocupă funcţii înalte în administraţiile publice locale şi cărora le convin recentele schimbări ale legilor justiţiei, deoarece îi scapă de condamnări penale şi de alte belele.
 |
| Dan Barna |
„USR s-a opus cu toată forța și a organizat primul protest din Parlamentul României împotriva OUG 13, dar sutele de mii de oameni din stradă sunt cei care au reușit cu adevărat să blocheze această tentativă a coaliției PSD-ALDE de salvare a corupților. De aceea, USR face din nou apel la români să semneze această inițiativă pentru a reuși împreună să oprim asaltul asupra Justiției. Sperăm că majoritatea PSD-ALDE nu își va permite să blocheze în Parlament o inițiativă cetățenească semnată de peste 500.000 de oameni, așa cum a făcut-o până în prezent cu toate proiectele inițiate de opoziție pentru a curăți politica românească”, a declarat Dan Barna, președintele USR.
Iniţiative legislative populare
Constituţia României permite aşa-zisele iniţiative populare, adică dreptul cetăţenilor de a iniţia proiecte de acte normative. Acest drept este reglementat atât de către Constitutie (art. 74 si 150), cât şi de legi speciale. Constituţia reglementează acest drept al cetăţenilor în mod diferenţiat, după cum este vorba de iniţierea unui proiect de lege ordinară sau organic, precum şi în mod distinct, atunci când este vorba despre un proiect de lege de revizuire a Constituţiei. În cazul legilor de revizuire a Constituţiei, legea precizează că este nevoie de semnăturile a cel puţin 500.000 cetăteni cu drept de vot care trebuie să provină din cel puţin jumătate din numărul judeţelor, iar în fiecare din acestea, precum şi în municipiul Bucuresti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături. La iniţiativa „Fără penali în funcţii publice” au aderat multe organizaţii ale societăţii civile.
Prahova, printre judeţele fruntaşe
Dacă în urmă cu o lună, în judeţul nostru se strânseseră prea puţine adeziuni, mult sub ţinta de 20.000 de semnături, astăzi Prahova este printre primele 10 judeţe din ţară, din acest punct de vedere. Campania va continua până la 20 august 2018, în aproape toată țara. La nivelul judeţului nostru au fost strânse peste 25.000 semnături de la cetățeni. La nivelul întregii ţări, cifra se ridică la peste 700.000. În Tulcea şi în mai multe judeţe din Moldova încă nu s-a atins pragul de 20.000 de semnături prevăzut de lege. Chiar dacă la nivelul României s-au strâns mult peste necesarul de 500.000 de semnături, trebuie îndeplinită şi celelalte condiții: campania să se desfăşoare în majoritatea judeţelor şi în municipiul Bucureşti, iar în fiecare dintre județele în care se desfășoară Campania să se atingă pragul de 20.000 de semnături.
Un proiect pentru o lege clară şi echitabilă
Legea nr. 90 din 2001 prevede că pot fi membri ai Guvernului numai persoanele care nu au suferit condamnări penale, condiție care nu se regăsește în Constituție și nici în legile electorale. Această situaţie ambiguă l-a determinat pe Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate a art. 2 din Legea nr. 90/2001, prin care a criticat, în esență, lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale. În expunerea de motive a excepției au fost trecute în revistă situațiile parlamentarilor, ale magistraților și Președintelui României, care au fost comparate cu situația membrilor Guvernului, pentru evidențierea caracterului eterogen al condițiilor care trebuie întrunite pentru dobândirea calităților respective.
Fără a contesta faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat trebuie să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate și corectitudine, menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile statului, Avocatul Poporului a explicat că legislația care guvernează condițiile de accedere la o funcție sau demnitate publică trebuie să fie una coerentă, predictibilă și unitară, aplicabilă tuturor reprezentanților puterilor legislativă, executivă și judecătorească. Curtea Constituțională a respins excepția prin Decizia nr. 304/2017, însă nu pentru motive de fond, ca neîntemeiată, ci pentru motive de formă, ca inadmisibilă, reținând printre altele faptul că „examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției”. Din acest motiv, instanța de contencios constituțional a concluzionat că „nu ține nici de rolul și nici de competența Curții Constituționale asigurarea coerenței legislative invocate de Avocatul Poporului, revenind astfel Parlamentului și Consiliului Legislativ obligația de a elimina o eventuală lipsă de coerență și de a unifica legislația în materia antereferită”. Prin inițiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice” se pot remedia problemele semnalate de Avocatul Poporului prin consacrarea la nivel constituțional a unei condiții de integritate unitare, similară celei privind membrii Guvernului, ce ar urma să se aplice persoanelor care candidează pentru a fi alese în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României. Este imperios necesar ca legislația care guvernează condițiile de accedere la o funcție sau demnitate publică să fie coerentă, predictibilă și unitară, aplicabilă tuturor reprezentanților puterilor statului, astfel încât persoanele care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate și corectitudine, menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile publice și să preîntâmpine derapajele de la principiile democrației prin drept. Textul propus de proiectul de lege respectă în totalitate Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și tratatele internaționale la care România este parte, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, recomandările Comisiei de la Veneția și concordă cu prevederile similare care se regăsesc în constituțiile unor state europene cu îndelungate tradiții democratice, cel puțin în virtutea următoarelor considerente principale:
– măsura nu se aplică decât persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, fiind exonerate cele care primesc pedepse penale mai ușoare (ex. amenda penală), pentru respectarea principiului proporționalității, potrivit căruia ridicarea dreptului de a fi ales trebuie aplicată numai pentru infracțiunile cu gravitate sporită;
– măsura nu se aplică decât condamnaților care au săvârșit fapte penale cu intenție, fiind exonerați cei care au comis infracțiuni din culpă, deoarece acestea prezintă un grad de pericol social mai redus și nu pot fi apreciate ca fiind de natură să pună sub semnul îndoielii onestitatea și moralitatea făptuitorului;
– măsura nu privește doar candidaturile pentru Camera Deputaților, Senat și Președinția României, ci și cele pentru organele administrației publice locale, ca o recunoaștere a importanței semnificative a acestor funcții publice și pentru asigurarea egalității de tratament la nivelul întregii administrații, printr-o reglementare unitară și coerentă sub acest aspect;
– măsura nu se aplică pentru întreaga durată a vieții condamnaților, fiind în mod expres limitată până la intervenirea unei situații care, potrivit legii organice, înlătură această consecință extrapenală a condamnării; aceste situații sunt în prezent dezincriminarea faptei, amnistia postcondamnatorie și reabilitarea, aceasta din urmă putând fi de drept (care operează în temeiul legii, dacă persoana condamnată la pedeapsa amenzii sau a închisorii de până la 2 ani nu săvârșește o altă infracțiune în decurs de 3 ani de la data executării pedepsei) și judecătorească (care se dispune la cerere, prin hotărâre judecătorească, dacă persoana condamnată la pedeapsa închisorii cuprinse între 2 ani și 25 de ani nu săvârșește o altă infracțiune în decurs de 4 până la 10 ani de la data executării pedepsei).
Câmpinenii au răspuns pozitiv
Președintele USR Câmpina, Bogdan Tămîrjan, ne-a declarat că, la ora actuală, nu există o configuraţie a semnăturilor pe localităţi, aşadar nu se ştie exact câţi câmpineni au aderat prin semnături proprii la iniţiativa promovată de USR. Acest lucru se va şti la finalul campaniei, după ce vor fi depuse toate listele. „Pe la sfârşitul lunii trecute, în weekend-ul în care am organizat campania de strîngere de semnături în oraşul nostru, percepţia mea a fost că reacţia câmpinenilor a fost extrem de pozitivă. Au fost şi mici excepţii, cum se întâmplă peste tot, oameni care ne-au criticat, atraşi de pomenile primite, acea categorie păcălită de actualii guvernanți prin manevre de mituire gen pensii mai mari, măriri de salarii etc. Toate aceste pomeni nu pot fi susţinute de economia naţională, un lucru evident, de vreme ce aceste mituiri ale populaţiei au generat inflaţie prin scăderea puterii de cumpărare a românilor. Nu trebuie să fii mare finanţist ca să îţi dai seama că respectivele pomeni au golit bugetul de stat şi au atras creşteri periculoase la o mulţime de servicii şi produse. Sunt foarte mulţumit de felul cum au reacţionat localnicii la iniţiativa noastră. Obţinerea cu uşurinţă a multor semnături la Câmpina a fost remarcată, de altfel, şi de liderul naţional al USR, Dan Barna”, a concluzionat şeful useriştilor locali.
Adrian BRAD
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!