Pe cine deranjează pista de aeromodele de pe Muscel?

Zbor captiv sau zbor liber. Nu contează pe care-l alege un pasionat de aeromodelism. Pentru el e important zborul în sine și fiorul pe care-l simte când pilotează un aeromodel. Copiii câmpineni ar putea și ei simți pe pielea lor ce înseamnă să fii pilot la 9-10 ani, dar nu au unde, nu au cu ce, nu sunt îndrumați. Există în România, și chiar în Câmpina, câțiva pasionați care ar putea să le dea microbul, dar dorința lor s-a izbit puternic de pumnul de fier al autorităților. După ce le-au promis că îi vor ajuta cu bani din bugetul local pentru a amenaja un loc pe Muscel, i-au abandonat din cauza unor hârtii. Se pare că locatarii din zona bună a cartierului Muscel sunt deranjați de zgomotul produs de aeromodele și de mașinile parcate acolo. În consecință, au semnat niște sesizări, s-au plâns, iar autoritățile… s-au speriat. „Am vrut să facem un test de poluare fonică, să vedem dacă ne încadrăm în normele legale, dar Poliția Locală are ordin să oprească orice activitate acolo și nu am vrut să intrăm în conflict. O să ne reorientăm spre alte locuri, dar nu știm dacă vom reuși să strângem la fel de mulți spectatori, mai ales din rândul copiilor“, a declarat Adrian Popescu, fost pilot de linie şi comandant al companiei Tarom. 

Henri Coandă la Câmpina

Și nu vorbim despre orice loc, ci despre pista de aeromodelism inaugurată  în 1971 de însuși Henri Coandă, primul om din lume care a zburat cu un avion cu reacție. „Anul viitor se împlinesc 50 de ani de când Henri Coandă a tăiat acolo panglica și a inaugurat pista. El a lăsat-o cu limbă de moarte generațiilor următoare. Dar când s-a vândut Institutul de Petrol nu a mai interesat pe nimeni“, a declarat trist Răzvan Nicolau, pasionat de modelism și președintele Asociației Club Sportiv Auto-Navo RC Câmpina. El a înființat acum patru ani un club de modelism la noi în oraș cu speranța de a readuce acest sport în viața câmpinenilor. A avut succes în rândul copiilor, dar nu prea a convins adulții, cei în măsură să ia decizii, să dea bani pentru susținerea acestui sport scump. 

Adrian Popescu avea 14 ani când a dat mâna cu Henri Coandă. Acest moment unic în viață l-a marcat, iar pasiunea pentru aeromodelism i-a adus nu doar titluri de campion național, ci și o meserie trainică, aceea de pilot. Fost comandant al aeronavelor Tarom, Adrian Popescu nu dorește nimic pentru el, ci pentru generațiile viitoare. „Suntem total dezamăgiți de ceea ce se întâmplă. Noi nu avem niciun interes economic sau politic. Noi doar am vrut să reînviem aeromodelismul care a fost în Câmpina!“, expune el mâhnit. 

E conștient că nu toți copiii care pun mâna pe un aeromodel continuă acest sport sau devin piloți. Dar e mulțumit dacă 2 din 100 o fac. Daniel Petcu, și el împătimit al acestui sport, cu titlu de campionat mondial, avea 16 ani când a fost față în față cu marele Coandă, la Câmpina. Practică aeromodelismul de la 9 ani, de când a fost făcut pionier. El vorbește despre beneficiile pe care le are un copil care vine la un astfel de cerc. „Înveți multe, nu doar principiile aerodinamicii, ci și cum să tai un lemn, cum funcționează un motor sau lucrul în echipă“, spune el entuziasmat. Conduce o astfel de secție la Ploiești, unde este și profesor universitar la UPG. Este mândru de cei 2-3 copii cu care merge în campionate, iar în zeci de ani i-au trecut mulți tineri prin mână. Cel mai mândru este, bineînțeles, de fata lui, Iulia Maria, care la vârsta de 10 ani, în 2003, a luat cupa mondială. Ea a câștigat trei competiții europene derulate în trei weekend-uri consecutive în Cehia, Italia și Slovacia și mai deține și titlul de campioană mondială, obținut la 14 ani. Acum este medic rezident și nu mai are același timp liber pentru pasiunea insuflată de tata, dar tot are două aeromodele cu care se mai joacă din când în când.

România, în urma Bulgariei

De altfel, sunt mulți pasionați care zboară aeromodele fără să fie organizați într-un club afiliat. Din păcate, aeromodelismul în România nu mai e ce-a fost odată. „Înainte de ’89 erau în România 28 de piste, iar la ora actuală mai funcționează una singură, cea de la Dej. La Pucioasa nu este o pistă propriu-zisă, ci un pătrat asfaltat în curtea unei școli, unde activează și Palatul Copiilor. Ei pun acolo niște garduri mobile când sunt competiții ca să se poată zbura. Dar nu e o pistă internațională de concurs. Pe când cea de la Câmpina este și ar putea fi din nou“, expune Petcu.

Câmpina ar putea profita de renumele acestei piste și ar putea readuce în prim-plan acest sport ale cărui cluburi câmpinene de tradiție au fost desființate. Dacă va fi refăcută, pista va aduce beneficii economiei locale pentru că se pot organiza campionate naționale și internaționale. Pensiunile din zonă și restaurantele vor avea clienți pe o perioadă de câteva zile pentru că cei care vin aici vor cheltui bani. Ca să nu mai spunem despre taxele de concurs pe care le poate încasa primăria sau de capitalul de imagine al orașului. Dar situația rămâne incertă. „Pista a fost făcută în 1970 cu materiale aduse de la Barajul Paltinu și muncitori de acolo. Ca să o demolezi costă mai mult decât dacă ai repara-o“, mai spune Petcu.

Ca să nu ne comparăm cu alte țări mai înstărite, mai spunem doar atât: vecina noastră, Bulgaria, stă mai bine ca noi la acest capitol. „Am fost anul trecut la un concurs european în Bulgaria într-un oraș de două ori mai mare decât Câmpina, dar care are 7 piste de aeromodelism, toate într-un singur loc. Au fost mulți spectatori care au venit. Dar la noi sporturile aplicative au rămas în urmă“, concluzionează Adrian Popescu. 

Cu aripile tăiate

La 25 martie 2020 administrația locală a luat la cunoștință de următoarea sesizare formulată colectiv de locatarii de pe strada Prutului – zona Parc Soceram – Muscel. Aceștia solicită „interzicerea oricăror activități sportive ori de agrement în zonă pe toată perioada stării de urgență și în continuare, câtă vreme există pericolul de propagare a infectării cu coronavirus. Manifestările cultural-sportive din viitor să fie organizate la distanță rezonabilă de zona de case și să fie anunțată în prealabil populația de închiderea sau limitarea accesului pe anumite străzi“. Ei încheie lista de semnături cu următoarea cerere fermă: „Vă rugăm luați măsuri și interziceți orice fel de manifestare și întrunire în această zonă!“

Pasionații de aeromodelism s-au întâlnit cu reprezentanții autorităților locale pe Muscel pentru a discuta soarta pistei. „Pe 14 martie, viceprimarul Adrian Pițigoi și city managerul Remus Bădulescu ne-au invitat la o discuție la fața locului. Ne-am întâlnit, cu măști pe față și respectând măsurile de distanțare socială. Ni s-a spus că s-au sistat lucrările pentru că s-a făcut o scrisoare de către cei care locuiesc în zonă că poluăm fonic, că sunt multe mașini parcate.“

Interzicem și mașinile de tuns iarba?

Nimeni nu vrea să deranjeze câmpinenii din zona rezidențială Muscel, semnatarii acestei petiții, dar avem o întrebare pentru ei: să interzicem și mașinile de tuns iarba? „Un aeromodel care zboară face mai puțină gălăgie decât o mașină de tuns iarba. Și din cele 3-4 ore cât durează un eveniment, nu se zboară mai mult de o oră cumulat. Un aeromodel zboară 5 minute și apoi îl oprești“, explică Răzvan Nicolau. Interesant este că acești oameni inimoși au fost dispuși să facă un test de poluare fonică, dar acum nimeni nu mai zice nimic. Primăria și-a retras sprijinul. I-au trimis pe pasionați, în schimb, la… Satul de Vacanță, fără să verifice dacă locul de acolo îndeplinește într-adevăr condițiile pentru a deveni o pistă internațională de aeromodelism.

„Este un loc izolat, iar ca să fie amenajat costă mai mult decât reabilitarea pistei existente. Ar veni mai puțini copii să vadă ce se întâmplă din cauza locului mai dosit. Pe când locația pistei actuale este ideală. S-a furat gardul și stâlpii, iar asfaltul s-a deteriorat. Arată ca după bombardament, dar când a fost construită s-a făcut o fundație de jumătate de metru. E nevoie doar de un covor asfaltic și de un gard de protecție pentru spectatori. Unii ne spun să luptăm, dar nu avem cu cine în luptă dreaptă“, spune dezamăgit Adrian Popescu. „Eu nu cred în această soluție. A fost doar o vorbă ca să ne liniștească pe noi. E prea dosnic la Satul de Vacanță, e în vârful dealului, bate altfel vântul acolo, nu sunt condiții prielnice pentru aeromodelism. Iar pista se numește Henri Coandă și ar fi un simbol al Câmpinei, așa cum este Muzeul Nicolae Grigorescu și castelul Iulia Hașdeu. Cum ar fi să le mute și pe ele sus, la Satul de Vacanță unde nu le vede nimeni?!“, pune punctul pe i prof. univ. Daniel Petcu la UPG Ploiești. 

„Este rușinos că primăria a dat crezare acestor oameni. Eu cred că în spatele acestei scrisori se află un alt adevăr. M-am întristat că primarul și ceilalți oficiali locali au stabilit, fără să ne anunțe, o relocare a pistei din cauza sesizărilor, la Satul de Vacanță. Acolo nu mai există gard, apă curentă, nu mai există nimic, nu mai spun de pază. Cum să lași ceva acolo peste noapte?“, continuă și Răzvan Nicolau.

Profund dezamăgit, Nicolau predă armele. „Eu m-am hotărât să renunț la tot ce am făcut în acești 4 ani. Nu desființez asociația, dar am început să vând toată munca mea. Renunț și la pista de modelism pentru că nu am cu cine sa fac treabă. Eu am vrut s-o iau în administrare, să mă ocup de întreținerea ei, de curățenie, dar intențiile mele au fost interpretate greșit. Până la urmă nu o luam de tot, rămânea tot a primăriei. Eu la toate activitățile pe le-am făcut am trecut Primăria Câmpina și Consiliul Local drept parteneri, am pus sigla pe toate afișele și diplomele. Nu fac nicio afacere, ba dimpotrivă am băgat bani din puținul pe care l-am avut. Copiii noștri nu au niciun viitor. E mai bine să-i ținem în casă, la calculator. Primăria nu apără interesele cetățenilor“, spune și el. 

„Nu ne împiedică nimeni să ne continuăm activitatea și o vom face unde autoritățile ne primesc cu brațele deschise. Noi am făcut o ofertă primăriei pentru Câmpina pentru că aici am copilărit și ne-am oferit voluntari să reluăm aeromodelismul în oraș“, adaugă și Petcu.

„Primăria Câmpina are alte interese. Dar noi avem o pasiune și nu poate să ne-o ia niciun politician“, concluzionează Adrian Popescu. 

(R.A.I.)