I se umflă buricul fostului președinte Traian Băsescu pentru faptul că, în ultimele săptămâni, mai multe localități din Basarabia se unesc simbolic cu România. Și doar ne-a zis fostul președinte, chiar dinaintea terminării mandatului său ultim, că această unire ne-ar face mai puternici și mai respectați, că am putea să ne unim cu Basarabia într-un viitor nu prea îndepărtat, dar să începem procedurile și tratativele acum. Provincia istorică ce poartă numele Basarabilor (prima dinastie de domnitori munteni, cei care, de altfel, au și stăpânit sudul acestui teritoriu de aproape 50.000 km pătrați) a fost ruptă de la trupul țării-mumă în două rânduri: la 1812, în urma unui război ruso-turc încheiat cu Pacea de la București (noroc cu Napoleon, că pornise campania împotriva Rusiei, ca altfel, ne-ar fi luat muscalii toată Moldova), și la 23 august 1939, atunci când, în mare secret, s-a semnat un document important, dar şi controversat, respectiv Tratatul de Neagresiune Sovieto-German, cunoscut mai degrabă sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, un document care a redefinit relaţiile germano-ruse cu puțin înainte de începerea Celui De-al Doilea Război Mondial.
Și doar am priceput toți și de ce avea nea Traian un gând de mărire prezidențială peste Prut: se știe, vinurile Basarabiei, veche provincie românească de pe vremea descălecatului primului voievod al Moldovei venit din Maramureș, sunt foarte bune, ca să nu mai vorbim despre coniacul făcut din aceste vinuri, și el foarte apreciat. Dacă voievodul Dragoș a fost considerat „Descălecătorul”, Bogdan I, care a domnit în Moldova până în 1365, este considerat adevăratul întemeietor al statului moldovean de sine stătător, cu reședința la Baia, fiind cel care i-a asigurat prin luptă independența față de statul ungar, Dragoș fiind doar cel care reușise să înființeze o nouă entitate politico-teritorială numită Moldova, dependentă însă de Regatul Ungar. Descălecatul Moldovei reprezintă, la origine, o versiune inițială a întemeierii Țării Moldovei, asociată cu tradiția orală și cu cronicile moldovenești. Unirile simbolice de care vă vorbim sunt pecetluite, în fapt, prin documente oficiale emise de administrațiile publice ale localităților unioniste, fără aprobarea Parlamentului Moldovei. Deci din punct de vedere al dreptului public internațional, ele nu au nicio valoare. Pe pagina sa de facebook, Traian Băsescu amintește de faptul că 34 de localități de peste Prut au semnat declarații simbolice de unire cu România. A 30-a dintre ele este orașul Cimișlia, înfrățit cu Câmpina. Consiliul Local Cimișlia a semnat pe 16 februarie 2018 declarația simbolică de unire cu România. Cimișlia este primul oraș și reședință de raion care face acest lucru. Igor Dodon și-a manifestat indignarea față de acest fapt și a declarat într-o emisiune televizată că „Unirea înseamnă război civil”. Președintele Republicii Moldova, un rusofil cunoscut, a mai spus că va convoca Consiliul de Securitate, unde va aduce în discuție subiectul declarațiilor de unire cu România. Primarul orașului Cimișlia, Gheorghe Răileanu, consideră că, prin astfel de gesturi politice, nu se încalcă suveranitatea Republicii Moldova, și nici vreo lege a acestei țări aflate sub influența Federației Ruse.
Adrian BRAD