Trei şcoli generale din Câmpina sunt în pericol să dispară… juridic
Unul dintre domeniile cele mai răvăşite de deciziile guvernanţilor este cel al educaţiei, totul fiind generat de Ordonanţa 114/2009, care prevede că, de la 1 septembrie 2010, vor trebui să părăsească sistemul 15.000 de persoane!Sindicatele s-au alarmat imediat, oamenii arătându-se nemulţumiţ
i nu numai de măsura în sine, cât de faptul că nu s-a avut în vedere nici un criteriu!„Am avut, la începutul acestui an, o întâlnire cu ministrul Daniel Funeriu, care ne-a comunicat că vor dispărea 15.000 de posturi din educaţie, iniţiativa aparţinând ministrului Finanţelor, Funeriu nefăcând altceva decât să-şi însuşească acest punct de vedere. Noi, sindicatele, am contestat ordonanţa care consfinţeşte aceste disponibilizări pe motiv că decizia s-a luat fără consultarea noastră, cu încălcarea prevederilor Codului Muncii şi a contractului colectiv de muncă”, ne-a precizat liderul Sindicatului „Valea Prahovei” din cadrul FSLI, Dan Bujor.Mai mult, Ordonanţa 114, care reglementează juridic aceste disponibilizări, are o anexă, unde se menţionează pe fiecare judeţ în parte viitoarea structură care va mai putea fi finanţată de la bugetul de stat. La nivelul judeţului Prahova, numărul angajaţilor din educaţie ar urma să scadă de la 10.283 la 9.967, adică 316 disponibilizări. Ulterior, prin note scrise de la nivelul ministerului de specialitate, anexa a fost modificată succesiv, ajungându-se în momentul de faţă ca judeţul Prahova să figureze cu… disponibilizarea a 586 angajaţi din educaţie!În faţa acestei situaţii, sindicatele au trecut la găsirea unor soluţii pentru limitarea dezastrului. Mai întâi, s-a reuşit prin negociere cu reprezentanţii ministerului, excluderea unor categorii dintre cele vizate de disponibilizări. Astfel, se dorea ca directorii să revină la normă întreagă, în momentul de faţă ei având o normă redusă pentru a se putea ocupa şi de exercitarea funcţiei de director, iar cadrele didactice cu gradul profesional I şi o vechime mai mare de 25 de ani să nu mai beneficieze de o normă diminuată cu două ore. În aceste condiţii, conform spuselor lui Dan Bujor, „se aflau peste 10.000 de angajaţi din educaţie, practic, cea mai mare parte a solicitărilor de disponibilizare”.În schimb, chiar dacă au fost aprig traşi de sfoară cu o lege care le măreşte salariile cu 50%, aprobată şi promulgată, dar care nu s-a aplicat niciodată, sindicaliştii au început să caute măsuri pentru restrângerea activităţii. Tocmai în acest sens, în cursul acestei săptămâni vor avea loc mai multe întâlniri la care vor participa reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, lideri de sindicat, directori ai unităţilor de învăţământ, dar şi primarii localităţilor.Dan Bujor ne-a precizat că au fost primari care s-au opus categoric desfiinţării şcolilor din localităţile lor, exemplul cel mai elocvent fiind cel al comunei Talea, unde primarul a susţinut în faţa reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean că nici nu concepe ca şcoala din comună să fie desfiinţată, iar copiii să fie nevoiţi să facă naveta la Breaza, chiar dacă nu este vorba decât de şapte-opt copii în fiecare clasă.La nivelul municipiului Câmpina lucrurile sunt departe de a fi pe deplin lămurite. „Nu se pune problema desfiinţării unor şcoli, dar şcolile 3, 6 şi 8 ar putea să nu mai aibă personalitate juridică, dacă numărul de elevi va fi unul mai mic de 200. Cele trei unităţi, la care se adaugă şi Şcoala Sanatorială de pe lângă Spitalul Voila, ar putea deveni structuri pe lângă o unitate de învăţământ mai mare. Astfel, practic, vor dispărea doar structurile de conducere. Elevii şi cadrele didactice nu vor avea de suferit decât în situaţia în care se vor putea face restrângeri. Spre exemplu, există o situaţie la una dintre şcolile generale în care sunt patru clase paralele cu un total de 93 de elevi. Acestea vor fi restrânse la numai trei clase”, a mai spus Dan Bujor.Se va ajunge sau nu la grevă? „Sindicatele din educaţie au înţeles problemele crizei economice din România. Am acceptat zilele de concediu fără plată impuse de guvernanţi în ultimele două luni ale anului trecut fără proteste, pentru că nu vrem să viciem starea de spirit a copiilor şi a părinţilor, apreciind că aşa nu vom câştiga nimic. Am recurs doar la marşuri, pichetări şi proteste în care am atras atenţia asupra stării învăţământului românesc şi nu asupra stării salariale din acest domeniu. Am apreciat că nu este momentul unui conflict major, aşa cum ar fi o grevă sau chiar greva generală, pentru că nu ar face nimic altceva decât să ostilizeze clase sociale şi am apreciat că nimeni nu are nevoie de aşa ceva în astfel de momente”, a mai spus Dan Bujor, liderul sindicatului „Valea Prahovei”, aparţinând de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!