Știri

Editorial

NO COMMENT
   
În faţa avalanşei de întîmplări din ultimele săptămîni te simţi aproape paralizat, nu mai există termeni pentru a defini situaţia. E o luptă pe viaţă şi pe moarte din care Ţara va ieşi pulverizată. Ce se vede, deci? Un guvern care nu guvernează, ci se dedică în întregime unui pseudo-recensămînt. Primul ministru a apărut la televizor în două luni cît apărea Boc în doi ani. Un guvern pe care proprii miniştri îl numesc cuib infracţional. Un preşedinte interimar suferind de sindromul borderline (apud Vladimir Tismăneanu), lipsit total de simţul realităţii şi de bun simţ. Conducători care mint cum respiră. Limbaj dublu, nimic nu se potriveşte din ce spunem pentru „Europa” cu ce spunem pentru intern. Şi vina este că ei nu înţeleg, nu sunt informaţi, sunt plătiţi de Băsescu. Norica Nicolai, exilată ca parlamentar european pentru a-i face uitate ilegalităţile în parlamentul autohton şi vorbind măscări despre conducerea UE. Zeci de mii de olteni decedaţi subit în scripte în numai o săptămînă. Primari şi prefecţi supuşi unor presiuni inimaginabile pentru a face un „recensămînt” ilegal, inutil şi fals. Intelectuali orbi. Economia ducîndu-se de rîpă cu o viteză incredibilă. Mugur Isărescu îngrozit şi disperat să provoace o ultimă rază de raţiune politicienilor. Radioul şi televiziunea naţionale plutind într-o supra-realitate „de concediu şi olimpiadă”, fără să informeze populaţia despre ceea ce

se întîmplă cu adevărat. O sciziune cum n-a mai fost în rîndul populaţiei. O Curte Constituţională complet derutată. Miniştri care spun ziua ceea ce li s-a dictat în seara precedentă la Antene. Secetă şi creşteri de preţuri. Se desfiinţează TVR Cultural şi TVR Info. Posturi periculoase la adresa siguranţei naţionale. Ca şi ICR. Reacţii de şoc în toată mass media şi lumea politică apuseană, România este din nou surprinzătoare, aşa ceva nu s-a mai întîlnit, într-adevăr, ca o clică disperată să ocupe pur şi simplu un stat sub masca unei „legalităţi” absolut precare. Stenograme care, cuplate cu cele ale lui Voicu de acum vreo doi trei ani (cum care Voicu, acela care, condamnat penal de justiţie, este exonerat de legislativ, face legi, votează cu două mîini suspendarea, Voicu, ilustrare perfectă a noului cuvînt din DEX puşcăriabili) arată fără fard hidoşenia clasei noastre politice şi dispreţul ei absolut faţă de lege. Dar şi o continuitate nesmintită întru ticăloşie. Iliescu jubilatoriu şi trăgînd cu urechea la Vocea Moscovei, un post pe care-l recomad şi stîngii româneşti de cafenea, ca să înţeleagă cum stau lucrurile de fapt. Deja apărutul folclor în legătură cu numărul de votanţi plimbaţi cu maşinile pe la secţii şi cu procentele supraunitare de la unele secţii. Mazăre votînd împreună cu pipiţele. Minciuni, minciuni, minciuni. Campanii pe net. Materie primă cît încape pentru publicaţiile satirice. Antonescu vorbind aşa zisa engleză şi făcîndu-se – iar – de rîs pentru eternitate. Românii din Străinezia care, după logica absurdului promovată de puterea ilegitimă, au drept de vot dar nu intră în cvorum. Singura ţară din lume în care votanţii se numără după ce  au votat. Teleaşti turbaţi. De la căldură. Ordine contradictorii pentru primari de la tot felul de foruri, oricum nimeni nu mai înţelege nimic din această babilonie. Investiţii practic oprite pentru a avea bani, totdeauna circul se plăteşte, chiar cînd pare gratis. Disperare generală. Ce să mai comentezi?
P.S. Şi – totuşi- cu plagiatul lui Ponta cum rămîne?

Christian CRACIUN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare