Editorial. PENTRU FAMILIE

Coaliția pentru familie a reușit să strîngă peste două milioane și jumătate de semnături în favoarea consfințirii în Constituție în mod expres a faptului că familia este formată prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Știrea a trecut abia amintită în presă. Nu știu altă inițiativă civică de o asemenea amploare, care să fi mobilizat atîtea semnături. Miza este, ce-i drept, majoră. Sinistrul Remus Cernea tocmai s-a afișat alături de o jună (fără să realizeze niciunul dintre ei cît de la antipodul „ideilor” pe care le susțin este această expunere a femeii ca obiect de consum) pentru a susține „uniunea consensuală”. Va lua în considerare Parlamentul acest val care arată clar voința populației? Dacă ne gîndim la precedentul Referendumului privind parlamentul cu 300 de membri…slabe speranțe. Pe valul în care multiculturalismul, Generația Y, oportuniștii gîndirii de toate nuanțele, criticii BOR ș.a.m.d. vor sesiza că „ăsta e trendul”, plus presiunile externe și capacitatea noastră neabătută de maimuțărire a occidentului vor face ca admirabila inițiativă de precizare constituțională să aibă puține șanse. Oricum chestiunea va fi de resortul viitorului parlament, care are toate șansele să fie chiar mai slab decît prezentul. Deși e greu să ne imaginăm așa ceva! 

Suntem, evident, în pragul unei epoci în care se redefinește specia om și, implicit, familia. Codul nostru civil precizează totuși: „Căsătoria se încheie între bărbat și femeie prin consimțămîntul personal și liber al acestora” (art.272). Cei care se autoproclamă „open minds” spun că asta e depășit, că oamenii sunt liberi să-și aleagă partenerul de sex, că familia nu constă în semnarea unor acte civile, că instituția căsniciei e medievală, că nu privește pe doamna societate ce fac eu, individul, în cameră etc. Premiza majoră a unui astfel de raționament post-modern este, însă, falsă, ergo întreg raționamentul nu e decît o scălîmbăială ideologică. Eroarea vine din ignorarea naturalului, celebra aserțiune că „femeie devii, nu te naști” (mme. De Bauvoir) ne mută tocmai prin abolirea unui dat biologic în plin plan antropologic. Or, atunci cînd ni se cere să acceptăm căsătoria homo (eu fac parte, cum spunea un bun prieten, din inexistenta asociație Nu Accept!), suntem violent ping-pongați invers, orice valoare morală, metafizică, teologică, simbolică a căsniciei este ab initio negată, ea e redusă simplu la copulare și dictatura plăcerii, și atunci evident că societatea nu are a se amesteca în acest act intim. Dar dacă, așa cum toate ale umanului sunt, și legătura bărbat – femeie e ceva în același timp firesc și ceresc, vizibil și invizibil? Simplu spus, legătura naturală dintre sexe numită familie presupune și o mult mai importantă afinitate sentimentală și spirituală pe care apologeții „libertății” o ignoră. Individualismul acesta atroce nu ia în considerare aspectul social, politic etnic al căsniciei. România este într-un colaps demografic (cauzele, ar merita discutate și aici) și statul are dreptul, ba chiar are obligația (că n-o face suficient, e altă discuție) de a stimula în modurile cele mai diverse natalitatea. Nu elogiez, Doamne ferește, criminala politică anti-avort ceaușistă. Dar cei care militează zgomotos pentru destructurarea familiei tradiționale sunt acuzabili, cred, de atac la siguranța națională. Mai mult decît cei care poartă, să zicem, tricouri cu chipuri ale unor oameni de odinioară și care sunt atent monitorizați. 

Familia tradițională (bunici+părinți+copii) înseamnă perpetuarea, păstrarea, unei identități bine marcate. Cei care propun tot felul de „asocieri” între indivizi care să înlocuiască familia sunt, în fond, împotriva acestei identități. Se dau următoarele fenomene sociale: emigrația masivă, distrugerea sistemului de educație, distrugerea sistemului de sănătate, distrugerea valorilor familiale. Observați că toate acestea converg spre același nucleu identitar? Adică spre distrugerea lui? Nimeni nu a pus în discuție luarea tot mai timpurie (creșă, grădiniță, clasa 0 etc) a copilului de sub educația familiei pentru a-l trece în cea a Statului. Noi, cei din interiorul școlii, resimțim acut faptul că din ce în ce mai mulți copii vin cu teribile carențe de educație din sînul familiei. Pentru că trăim într-o lume infectată de virusul: „nu mai există valori, nu mai aveți voie să impuneți valori”. O familie bine structurată are o imunitate mult mai bună la un astfel de virus. Mîine, poimîine va trebui să stipulăm în „Constituțiile democratice” că pămîntul se învîrte în jurul soarelui. Nu de alta, dar votul public, bazat pe spiritul de observație al mulțimilor, decisese că soarele e cel ce se mișcă. Cam asta s-a petrecut și cu familia, suntem nevoiți să legiferăm naturalul pentru că el a fost copleșit de imaginea manipulată de politici bizare. Exact acum 50 de ani făcea un mare succes minunatul film Un bărbat și o femeie.  Azi, ar fi imposibil de făcut. 

Christian CRĂCIUN