Se poate spune că Mădălin Focșa face parte din noul val al cercetătorilor istoriei orașului nostru, ai istoriei ținuturilor câmpinene, în general. Se poate spune, de asemenea, că este un pasionat incurabil al descoperirii de documente istorice și de orice fel, care să clarifice marile evenimente întâmplate pe aceste meleaguri. Cercetătorul a absolvit Facultatea de Geografie (secția Turism) a Universității din București, promoția 2005. Dar cum geografia se schimbă mult mai puțin, infinit mai puțin decât istoria, Mădălin Focșa se apleacă neobosit, cu o acribie mai rar întâlnită, asupra cercetării științifice a tuturor arhivelor și documentelor ce îi cad în mână și care vorbesc despre trecutul comunității locuitorilor dintre Prahova și Doftana. Totodată, se mai poate spune însă și faptul că geograful-istoric al Câmpinei nu stăpânește la perfecție sistematizarea informațiilor pe care le face publice în luările sale de cuvânt, în cadrul diferitelor evenimente la care participă sau pe care le organizează.
Din dorința de a transmite cât mai multe informații în unitatea de timp, Mădălin Focșa păcătuiește prin mania detaliilor care diluează atenția publicului. Din cauza acestor detalii prezentate cu asupra de măsură, scade concentrarea auditoriului pe lucrurile importante, care sunt spuse și ele de către cercetătorul angajat ca ghid al Centrului de Informare și Promovare a Turismului Câmpina, numai că sunt ambalate în prea multe amănunte. Acestea din urmă, să ne înțelegem, chiar dacă nu sunt fleacuri, obosesc atenția auditoriului. Așa s-a întâmplat și la Conferința „Memoria Eroilor în Anul Centenar”, ținută de Focșa joi, 17 mai, în amfiteatrul Școlii Centrale, care a fost o reușită prezentare a Câmpinei din anii Războiul de Întregire Națională și din primii ani ai perioadei interbelice. Evenimentul organizat de Mădălin Focșa a avut sprijinul Primăriei Câmpina, la el participând edilul-șef al orașului, însoțit de consilierii săi personali. Au mai fost prezenți profesori și elevi de la Grigorescu, dar și câmpineni de toate vârstele interesați de istoria Câmpinei.
Cuvântul de deschidere l-a avut profesoara Florentina Dumitrașcu, directorul Școlii Centrale. După ea a rostit o alocuțiune primarul, care a lăudat munca de cercetător a inițiatorului conferinței. Apoi, Mădălin Focșa și-a început conferința cu informații prețioase despre Câmpina din primii ani ai Marelui Război. Prezentarea unor fotografii aeriene făcute de piloți germani a făcut posibilă o vedere panoramică a orașului de atunci, cu străzile sale simple și numeroasele sonde care înțesau platoul sudic.
„Am vrut să văd rolul Câmpinei în luptele purtate în Războiul de Întregire Națională din 1916-1919, care nu este același lucru cu Primul Război Mondial, care a durat între 1914 și 1918. Războiul de Întregire a fost prilejuit doar de Primul Război Mondial. După terminarea Marelui Război, noi ne-am continuat războiul pentru desăvârșirea idealului national, luptând pentru cumințirea bolșevicilor maghiari și ocupând Budapesta. De asemenea, am vrut să văd rolul eroilor câmpineni, cine au fost aceștia, și trebuie să recunosc că nici acum nu este cunoscută lista completă a câmpinenilor care au căzut pe toate fronturile din timpul Marelui Război. În perioada interbelică existau aceste liste, deoarece în acei ani exista un adevărat cult al eroilor căzuți în Războiul de Întregire Națională, cult întreținut fruntașii epocii și respectat cu sfințenie de populația României Mari. Și nu este de mirare, dacă ținem cont că foarte mulți români și-au apărat patria cu prețul vieții (aproape 10% din populația Vechiului Regat a pierit în război), iar dacă punem la socoteală și răniții și cei mutilați ireversibil, aproape fiecare familie de români a avut de suferit din cauza acestei prime conflagrații mondiale. În holul cel mare al primăriei Câmpina din anii 1920 exista cu siguranță un tablou cu eroii câmpineni căzuți pe fronturile Războiului de Întregire”, a susținut Mădălin Focșa în fața auditoriului.
 |
| Locul propus de Gh. Tudor în 1933 pentru Monumentul Eroilor (în medalion). Vis-avis se află azi un loc disponibil, perfect pentru relocarea acestuia |
O bună parte din timpul conferinței, care a durat aproape două ore (deși ar fi putut să țină mult mai puțin), a fost dedicat prezentării istoriei Monumentului Eroului Necunoscut, căruia i se mai spune azi Statuia Soldatului. Aici, conferențiarul a dezvăluit lucruri ştiute şi mai puțin știute, anume că monumentul a fost realizat în 1925 de sculptorul Gheorghe Tudor, originar din Breaza, care a trăit între anii 1882 și 1944, la solicitarea unui comitet de inițiativă din Primăria Câmpina. Tudor era unul dintre cei mai mari sculptori ai României și, printre operele sale, se află și frontonul dinspre Fântănă a Universității din București. Monumentul Eroului Necunoscut era inițial mai amplu, în spatele soldatului aflându-se o sculptură simbolică și stilizată a unui călăreț, o sculptură realizată în cel mai modern stil al epocii, care a costat 250.000 lei, o sumă importantă, chiar dacă, la vremea aceea, Câmpina avea un buget anual de 20 milioane lei. Timp de patru ani, monumentul a stat în centrul orașului acoperit cu o pânză albă, din cauza controverselor din jurul său. Abia după patru ani, lucrarea lui Tudor a fost dezvelită, iar câmpinenii au putut vedea pe ce au dat edilii lor un sfert de milion de lei, într-o perioadă când leul, deși afectat de economia de după război, era o monedă puternică.
Adrian BRAD
