Untitled Post

De la afişul de pe gard la manifestarea… inexistentă ca „adevăr documentar”

Între textele prelegerilor ţinute în sala de la parohia Sfântul Nicolae, luni, 9 ianuarie 2012, cu ocazia sărbătoririi aniversării a 509 ani de atestare documentară a aşezării, parte nu au fost decât „biete încropeli însăilate”, prea „puţin cinstite”, citite şi cu alte ocazii. „Remarcăm” aici două: „bâjbâiala” profesorului-muzeograf Alin Daniel Ciupală, care vrea să ne arate, mereu parcă, mai mult decât ştie, lecturând la întâmplare şi textul doamnei profesor Cecilia Caraboi, copiat în mare parte, sârguincios e drept, după documente arhicunoscute, fără elemente de sinteză personală cu referire la activitatea extrem de bogată, de altfel, a fostului Ateneu Popular local „B. P. Hasdeu”, ultimul apărând, la lectură, a fi fost „scris” chiar în dimineaţa dinaintea expunerii. (Nu ştiu dacă o lectură pur şi simplă a textelor-document, nu ar fi fost, poate… mai corectă aici).

Dar în textul audiat al domniei sale s-au strecurat – se întâmplă aşa când suntem atenţi doar „a nu greşi rândul reprodus” fără a ne mai interesa altceva -, o serie de inexactităţi, culminând cu enunţata sărbătorire locală a lui Mihai Eminescu organizată în cadrul Ateneului în vara anului 1929, la comemorarea a 40 de ani (atunci) de la moartea poetului. Numai că ea, manifestarea, a existat doar pe afişul de pe gard al Ateneului. Nu şi în realitate. Dar autoarea expunerii nu ştie asta şi nici nu şi-a propus aşa ceva, prezentând-o ca pe o realitate. Şi până la urmă, cum să o fi ştiut, câtă vreme ia totul „ad litteram” şi atât. Dacă programul citat al activităţii spune aşa, aşa şi trebuie să fi fost. Dar, uite că de data asta n-a fost! Şi vai, astăzi, întrebau unii, ce interes ar mai exista în cercetarea acestui lucru. Dar deh, nu dă rău nici o manifestare Eminescu la Câmpina în istoria activităţii Ateneului local.
Numai că neadevărul enunţat de doamna profesor, oricât de mărunt ar părea el unora astăzi, rămâne un neadevăr. Şi atât. Iar mâine de aici îl vor cita, poate, alţii.  Aşa că… Să nu umplem, aşadar, cum s-a făcut în contemporaneitate până acum, din belşug, istoria locală cu neadevăruri. Ar însemna că fabulăm. Ori fabulaţia nu este adevăr istoric, ci mai degrabă pură aflare în treabă. Propusă, anunţată marelui public, manifestarea a rămas, atunci, doar pe afiş, chemând… Iar ei, organizatorii, şi-au frecat mâinile mulţumiţi, bifând doar în posteritate o activitate pe care, necunoscători, noi ce de astăzi, o prezentăm drept adevăr şi… au plecat în vacanţă.
Lucrul nu îl spun eu, ci înşişi contemporanii vremii. Să-i citim (cităm doar). O notă informativă tipărită local (vezi „ziar-revista” Câmpina, nr. 5/ mai 1929), anunţa „lăudabila iniţiativă” a comemorării poetului „duminică, 23 iunie…, ora 4 p.m., în sala Şcoalei nr. 1 de Băieţi” printr-un „festival” organizat de Ateneul Popular local «B.P. Hasdeu», cu prilejul împlinirii a „40 de ani” de la moartea acestuia.  Nu s-a putut… se intitulează un alt text tipărit în nr. 6/ septembrie 1929 al aceleiaşi „ziar-reviste”, din care cităm relativ la aceasta:  „40 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, n-au putut fi comemoraţi la Câmpina. Nu s-a găsit nu o sală, un public sau un conferenţiar care s-o facă, ci… o instituţie culturală care să ia sub ocrotirea sa, solemnitatea. Afişe mari au fost tipărite anunţând şi, după ele, noi aici am atribuit o zi de comemorare, Ateneului Popular «Bogdan Petriceicu Hasdeu». Dar, aflat într-o vacanţă profundă (trebuie mărturisit cu toată părerea de rău), Ateneul şi-a considerat datoria încheiată prin tipărirea afişului şi a lăsat publicul să vină în două Duminici consecutiv la porţile sale închise”.

      Ion T. ŞOVĂIALĂ

P.S. În sfârşit, în urma sesizărilor noastre de ani de zile, autorităţile locale au îndreptat prenumele greşit scris al poetului de pe placuţa stradală afişată postdecembrist pe strada ce-i poartă numele, colţ cu strada Republicii.