Știri

Consilierii au de împărţit aproape 600 de miliarde

“Bugetul va fi piatra de încercare a acestui an”, spunea primarul Horia Tiseanu la începutul lui 2008, cu referire directă la faptul că, fiind an electoral, sunt aşteptate tot felul de influenţe politice în votarea bugetului local. S-a ajuns şi la acest moment. Marţi, 12 februarie, de la ora 16.30, la sala mică a Casei Tineretului, are loc şedinţa extraordinară a Consiliului Local pentru aprobarea bugetului local. Este un moment delicat… Unii se feresc să acorde prea mulţi bani actualului Executiv, temându-se că aceste fonduri vor fi folosite (şi) în scopuri electorale. Alţii au suficiente probleme în partid pentru a mai pune beţe în roate celor cu care s-au înţeles pe sub masă. În fine, o altă categorie, sunt cei care se bucură la fiecare felie de “caşcaval”, bucuria acestora fiind direct proporţională cu grosimea feliei de caşcaval. Ce va fi, vom vedea… Până atunci, vă propunem o altfel de privire asupra proiectului bugetului local. Şi nu numai…

Un buget de 593,31 miliarde lei vechi
Proiectul de buget propus de primarul Horia Tiseanu a ajuns la valoarea de 593,31 miliarde lei vechi, sumă la care se adaugă fondul de rulment – în valoare de 58,66 miliarde lei vechi, sumele alocate din Fondul de Mediu -6,5 miliarde, creditul intern obţinut prin BCR – 45,472 miliarde, ajungându-se la un total de 703,942 miliarde lei vechi. Iar la această sumă se mai adaugă cotele alocate de la bugetul judeţean, care, în primă fază, sunt de 3 miliarde lei vechi.La capitolul veniturilor, cele mai consistente fonduri provin din cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit (225,78 miliarde), sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul municipiilor (200,5 miliarde), impozite şi taxe pe proprietate (101,01 miliarde). De partea cealaltă, la capitolul cheltuielilor, cele mai importante fonduri merg la învăţământ (259,09 miliarde), autorităţi publice generale (65,95 miliarde), protecţia mediului (62,26 miliarde), locuinţe, servicii şi dezvoltare publică (60,74 miliarde).
Subvenţii pentru Casa de Cultură şi Casa Tineretului
Proiectul de buget prevede şi alocarea unor subvenţii pentru cele două instituţii de cultură din localitate, Casa de Cultură şi Casa Tineretului. Pentru prima instituţie, subvenţia propusă este de 3,5 miliarde, în condiţiile în care bugetul său este 5 miliarde lei, iar pentru Casa Tineretului, subvenţia propusă este de 3,755 miliarde, în condiţiile în care bugetul instituţiei este de 7,755 miliarde.
Asistenţă socială scumpă
Capitolul de asistenţă socială este cel unde sunt incluse principalele ajutoare acordate de la bugetul local în baza legii. Astfel, în proiectul de buget sunt prevăzute 1,5 miliarde pentru ajutorarea familiilor tinere (cei 200 euro la întemeierea familiei); 400 milioane (faţă de 300 milioane, anul trecut) pentru ajutorul de trusou; 5,51 miliarde (faţă de 4,938 miliarde, anul trecut) pentru ajutoarele în baza legii 416. De asemenea, la acelaşi capitol este cuprinsă şi suma de 2,88 miliarde lei vechi pentru activitatea cantinei sociale.
Piaţa investeşte…
Serviciul Public al Pieţei are un buget de 13,9 miliarde, propunându-şi începerea lucrărilor la corpul C2 (3,5 miliarde) şi achiziţia unui sistem de supraveghere (100 milioane).
Cheltuieli de personal uriaşe
Parcurgând sumele defalcate pentru fiecare activitate publică în parte, ni s-a părut interesant să vă prezentăm valoarea totală a cheltuielilor de personal. Autorităţile executive (85 funcţionari, 2 demnitari şi 19 consilieri locali) – 39 miliarde;Evidenţa populaţiei (9 funcţionari) – 2,6 miliarde;Poliţia Comunitară (72 angajaţi şi 2 directori) – 13,25 miliarde;Protecţia Civilă (6 funcţionari) – 950 milioane;Creşa – 1,6 miliarde;Asistenţa Socială – 20,35 miliarde;Seră (23 angajaţi permanent şi 10 sezonieri) – 4,52 miliarde;Parcare (14 angajaţi) – 2,1 miliarde;Acord unic (6 persoane) – 1,22 miliarde;Transporturi (13 persoane contractuale, 10 posturi suplimentare) – 3,18 miliarde;Muzeul “B. P. Hasdeu” (5 salariaţi) – 1 miliard; Biblioteca (6 posturi) – 1,21 miliarde;Total – 90,98 miliarde lei vechi
Tichete cadou de 34,6 miliarde lei
Un subiect fierbinte la finalul anului trecut, atribuirea tichetelor cadou are o pondere însemnată în bugetul pentru anul 2008. Astfel: Autorităţile executive – 3,55 miliarde;Evidenţa populaţiei – 210 milioane;Poliţia Comunitară – 2,45 miliarde;Protecţia Civilă – 210 milioane;Învăţământ – 24,74 miliarde;Creşa – 500 milioane;Seră – 1,105 miliarde;Parcare – 490 milioane;Acord unic – 210 milioane;Transporturi – 750 milioane;Muzeul “Hasdeu” – 175 milioane;Biblioteca – 210 milioane; Total – 34,6 miliarde lei vechi
Alte 96,515 miliarde
Mai există o categorie de cheltuieli. Sunt denumite “bunuri şi servicii” şi includ cheltuielile legate de perfecţionare, utilităţi, cheltuieli de protocol şi deplasări). Care este valoarea acestor “servicii”? Să vedem:Autorităţile executive – 22 miliarde;Evidenţa populaţiei – 420 milioane;Poliţia Comunitară – 7,27 miliarde;Protecţia Civilă – 700 milioane;Învăţământ – 39,6 miliarde;Creşa – 2,31 miliarde;Seră – 3,86 miliarde; Parcare – 1,15 miliarde; Acord unic – 330 milioane;Transporturi – 16,73 miliarde; Muzeul “Hasdeu” – 1,05 miliarde; Biblioteca – 1,095 miliarde; Total – 96,515 miliarde lei vechi
Spitalele Câmpinei – solicitări multe, bani puţini
Activitatea celor două unităţi spitaliceşti din Câmpina – Spitalul Municipal şi Spitalul de Psihiatrie Voila – este un capitol delicat pentru administraţia publică locală, însuşi primarul Tiseanu declarând, în mai multe rânduri, că are rezerve faţă de actul managerial al acestor unităţi. Chiar şi în aceste condiţii, de la bugetul local trebuie alocate fonduri pentru o serie întreagă de capitole. Pentru Spitalul Municipal s-au alocat, în 2007, 14,5 miliarde lei vechi, care au fost cheltuite astfel: 2,28 miliarde – pentru reparaţii, 3,5 miliarde – pentru dotări, 8,72 miliarde – pentru utilităţi. Pentru anul acesta, s-au cerut 4 miliarde lei vechi, propunerea fiind să se aloce 3 miliarde lei. La Spitalul de Psihiatrie Voila s-au alocat şi cheltuit anul trecut 6,3 miliarde lei vechi (1,93 miliarde pentru reparaţii şi 4,36 miliarde pentru dotări). Anul acesta, s-au solicitat 22 miliarde şi s-au alocat, prin propunerea de buget, 2 miliarde lei. Sumele nu sunt bătute în cuie, unii consilieri intenţionând să propună majorarea lor. Ce va fi la şedinţă, vom vedea!
Hasdeu, clar, peste Grigorescu!
Muzeul “Hasdeu”
Restaurare faţadă – 4 miliarde lei;Expertiză evaluarea bunuri de patrimoniu – 200 milioane lei;Sistem audioghid – 700 milioane lei;Comentarii audio în format digital pentrusistemul audioghid – 200 milioane lei;Ecran LCD şi DVD – 30 milioane lei;Sistem supraveghere video – 350 milioane lei. Total – 5,48 miliarde lei vechi
Muzeul “Grigorescu”
Extindere încălzire centrală termică la grup sanitar – 100 milioane lei;Iluminat interior şi exterior – 700 milioane lei;Studiu de fezabilitate şi proiect tehnic pentru branşament la reţeaua de canalizare – 150 milioane lei. Total: 950 milioane lei vechi
Prieteni buni în ultimii ani din viaţă, Bogdan Petriceicu Hasdeu şi Nicolae Grigorescu au ajuns să reprezinte un subiect de discuţie – şi, uneori, de negociere – în administraţia locală. Faptul că Muzeul “Hasdeu” este inclus în administrarea localităţii pare a-i conferi mult mai multe privilegii decât la fel de celebrului Muzeu “Grigorescu”, aflat – încă – sub pulpana grea a Muzeului Judeţean de Artă. Tocmai plecând de la administratorii celor două monumente simbol pentru Câmpina putem trage câteva concluzii. Dar cel mai sugestiv credem că este să vă prezentăm situaţia comparativă a cheltuielilor de investiţii propuse pentru cele două muzee, cu precizarea că la “Hasdeu” este vorba de implicarea bugetului local, în vreme ce la “Grigorescu” finanţarea este asigurată de la bugetul judeţean.Orice comentariu credem că este de prisos, din moment ce la Muzeul “Hasdeu” vorbim despre sisteme audioghid, LCD şi DVD, în vreme ce la Muzeul “Grigorescu” – despre ceea ce pare a fi mai degrabă doar asigurarea unor condiţii minimale de existenţă. Cum altfel ar putea fi socotite încălzirea la grupul sanitar şi branşamentele pentru reţeaua de canalizare. Poate cu excepţia iluminatului, celelalte lucrări nu au absolut nici o legătură cu actul propriu-zis de cultură şi cu încercarea de a oferi vizitatorilor condiţii cât mai aproape de standardele occidentale, dar şi pentru a pune astfel în valoarea tablourile care l-au făcut celebru pe Nicolae Grigorescu în întreaga lume.Poate că nu ar fi rău ca tocmai plecând de la această realitate, administraţia locală să intensifice demersurile pentru preluarea în administrare a Muzeului “Grigorescu”, în condiţiile în care la Muzeul Judeţean de Artă Prahova pare a nu există nici voinţa şi nici fondurile necesare pentru revigorarea activităţii de cultură, care ar trebui să se desfăşoare şi la Muzeul “Grigorescu”, cel puţin la acelaşi nivel la care se desfăşoară lucrurile la Muzeul “Hasdeu”. Numai Câmpina ar avea de câştigat în acest caz.
PSD va susţine bugetul
“Preocuparea noastră pentru buget este reală”, a spus preşedintele PSD Câmpina, Mihail Şerbănoiu. Acesta a mai precizat: “O să discutăm bugetul şi o să-l susţinem. Am demonstrat buna colaborare pe care o avem cu consilierii judeţeni şi cu preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Anghel. Prin această colaborare am reuşit să aducem fonduri suplimentare la bugetul local pentru proiecte concrete. Este vorba de repararea şi modernizarea mai multor străzi şi, chiar dacă nu este vorba de o sumă foarte mare – 3 miliarde lei, am demonstrat că, în principiu, o astfel de colaborare poate exista în folosul Câmpinei. Am vrut să demonstrăm că există această posibilitate, care n-a fost fructificată în actualul mandat” Propunerile pe care liderii PSD susţin că le-au făcut în privinţa proiectului de buget pentru anul 2008 se referă la susţinerea spitalelor, atât a Spitalului Municipal, cât şi a Spitalului Voila, reabilitarea străzilor – “dar aici este o problemă de eficienţă a administraţiei, cel puţin aşa cum au stat lucrurile până anul trecut” (Mihail Şerbănoiu) – continuarea şi susţinerea activităţii Companiei Publice, dar şi a HidroPrahova – “singura prin care vom putea accesa fonduri europene importante în următorii patru ani”, după cum a spus acelaşi Şerbănoiu. Liderii PSD mai au în vedere şi o serie de alte proiecte: realizarea intrării în Câmpina printr-un proiect de anvergură care să asigure legătura dintre Calea Dacia şi DN1, situaţia unităţilor de învăţământ şi a corpului didactic, spaţiile verzi, care implică şi continuarea proiectului de modernizare a zonei de agrement “Fântâna cu Cireşi”.“Prin vocea mea – a spus viceprimarul Gheorghe Tudor – am transmis primarului solicitările partidului. Chiar dacă n-a fost o acţiune oficială, strict politică, eu am fost cel care am impus includerea în proiectul de buget a unor lucrări”. De altfel, tot viceprimarul Gheorghe Tudor a fost şi cel care a transmis Consiliului Judeţean solicitările pentru proiectele care vor fi finanţate din bugetul judeţean. “Am ales modernizarea străzilor Luminii, Rezervoarelor, Sălaj şi În Luncă pentru că pentru toate aceste lucrări avem studiile, proiectele, totul finalizat, trebuie doar să ne apucăm de treabă. În acest fel, am degrevat bugetul local de această cheltuială, fondurile astfel economisite urmând a căpăta o altă destinaţie, pentru alte lucrări de investiţii”.“Cel mai bun lucru pe care l-a făcut PSD Câmpina în ultimele şase luni este că şi-a impus viceprimarul. Se vede cu ochiul liber mâna de om gospodar a lui Tudor”, a concluzionat Mihail Şerbănoiu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare