– De cât timp vă aflaţi la conducerea Poliţiei municipiului Câmpina?
– Am preluat această funcţie pe 15 iulie 2005, în urma concursului organizat la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova. Înainte am condus Centrul Zonal de Crimă Organizată şi Antidrog, ce cuprindea judeţele Prahova, Buzău şi Dâmboviţa.
– Cu ce rezultate aţi încheiat activitatea poliţiei câmpinene în 2012?
– Pot spune că în anul trecut, infracţionalitatea stradală a scăzut semnificativ. Spre exemplu, în ce priveşte tâlhăriile, am scăzut de la 11 cazuri în 2011, la doar 3 cazuri în 2012. Am acordat o atenţie deosebită, împreună cu poliţiştii de proximitate care acţionează în zona unităţilor de învăţământ, prevenirii incidentelor ce implică elevii sau persoanele care pătrund fără drept în diverse incinte pentru a consuma băutură, droguri, celor care au un comportament violent sau copiilor care se bat între ei. Am obţinut rezultate bune pe acest segment.
– Ce înseamnă, concret, consumul sau traficul de droguri în Câmpina?
– În 2012 am avut câteva informaţii legate de aceste aspecte. Astfel, împreună cu lucrătorii de la BCCO, au fost arestate patru persoane din oraş care consumau sau vindeau droguri.
– La ce fel de droguri vă referiţi?
– Mai mult etnobotanice sau marijuana. Erau aduse din diverse locuri, în special de la Bucureşti. Noi am reuşit, la nivelul judeţului, în ultimii doi ani, să închidem acele unităţi care comercializau etnobotanice.
– Care este situaţia în ce priveşte dosarele cu autori necunoscuţi?
– În dosarele penale cu autori neidentificaţi, la nivelul anului 2012 s-au înregistrat 296 de cazuri, însemnând furturi din auto, mai puţine din locuinţe şi din societăţi comerciale, din genţi sau buzunare. S-a soluţionat un număr de 279, asta însemnând 46%, în ce priveşte identificarea autorilor, ceea ce din punctul nostru de vedere e un procent bun. Pe parcursul anului 2012 am intensificat, în special, acţiunile care vizau furturile din locuinţe şi auto, cât şi cele pe linie rutieră, pentru prevenirea accidentelor. Au fost organizate 426 de astfel de acţiuni.
– Comisarul şef Viorel Dosaru, actualul şef al IJP Prahova, a intervenit cu schimbări în reorganizarea poliţiei, făcută de către predecesorul său?
– Anul trecut, schimbarea în structura organizatorică a intervenit la 1 septembrie. În acest sens a fost reînfiinţată funcţia de şef de post, la toate posturile de poliţie. Acum avem, pe lângă şefii de post şi câte trei, patru ajutori-şef de post, depinzând de situaţia operativă analizată în baza căreia am dat funcţiile respective. Adică două posturi comunale, Filipeştii de Pădure şi Cornu. Consider că este un lucru foarte bun. Înainte de această situaţie, ne-am spus punctul de vedere, dar nu prea am fost ascultaţi. La acest moment, fiind într-o comună şef de post şi ajutori, cetăţeanul ştie cui să se adreseze. Se observă, statistic vorbind, că apelurile de urgenţă prin 112 au scăzut foarte mult de la 1 septembrie 2012 şi până în prezent, tocmai datorită faptului că cetăţeanul ştie şi are cui să se adreseze. Când erau secţiile de poliţie şi era alt sistem de patrulare, un cetăţean dintr-o comună, de exemplu, trebuia să vină să facă o reclamaţie la poliţia din Câmpina. De asemenea, în cadrul poliţiei municipiului avem în subordine secţia II Floreşti, care cuprinde Poliţia comunală Filipeştii de Pădure, comuna Măgureni şi Filipeştii de Târg, secţia IV Câmpina care cuprinde cele două Proviţe, Telega, Brebu, Şotrile, Cornu şi Valea Doftanei. Posturile de poliţie Băneşti şi Poiana Câmpina sunt arondate în sistem metropolitan. Adică, direct municipiului Câmpina.
– Dat fiind scandalul în care se află Poliţia Română, legat de abuzurile sexuale ce ar fi fost făcute de unii poliţişti, v-aţi confruntat vreodată cu situaţii de acest gen, semnalate de către lucrătoarele aflate în subordine?
– La noi în municipiu şi în cele două secţii de poliţie avem 23 de femei. Nu am avut niciodată vreo reclamaţie despre astfel de situaţii. Lucrez ca poliţist în oraş de aproape 26 de ani şi în toată această perioadă eu nu am auzit sau nu am avut reclamaţii de acest fel. De altfel, femeile au fost chestionate şi de către comisia care a venit acum de la minister.
– Făcând apel la experienţa pe care o aveţi în munca de poliţie, care ar fi avantajele şi dezavantajele unei femei care profesează în acest domeniu?
– La noi, la Câmpina, cel puţin, femeile sunt egale cu bărbaţii. Ele lucrează şi în schimburi de zi şi de noapte. Unele lucrează pe linie rutieră, altele la posturi de poliţie, la secţii, la proximitate sau la investigaţii criminale. Femeile primesc aceleaşi sarcini ca şi colegii lor bărbaţi, fără discriminări. Nu li se dau mai puţine sau mai multe sarcini, în comparaţie cu bărbaţii. Când au situaţii de intervenţie sau nu înţeleg ceva, se adresează colegului despre care apreciază că ştie mai mult, are mai multă experienţă sau se adresează comandantului pentru a primi îndrumările respective. Oricum, astfel de lucruri sunt valabile pentru toţi lucrătorii.
– În cei şapte ani de când conduceţi poliţia câmpineană, aţi observat dacă predomină un anume gen de infracţiune în această zonă?
– Cu toate că ne confruntăm cam cu toate genurile de infracţiuni, am observat că furturile din auto au fost mai multe. Nu am avut tentative de omor sau mai grav. Mai este problema intrafamilială, violenţa domestică, unde bărbatul bate femeia sau invers, pentru că există şi astfel de situaţii. Se apelează la noi prin 112, le întocmim dosare penale, dar de regulă se împacă. Nu am avut alte infracţiuni cu violenţă deosebită, nici la secţii şi nici pe raza municipiului Câmpina. Asta este o dovadă că cetăţenii din această comunitate sunt altfel faţă de alte zone, sunt mai liniştiţi, mai aşezaţi, mai educaţi.
– Cum percepeţi încrederea câmpinenilor faţă de lucrătorii de poliţie, chiar în contextul ultimelor evenimente în care Poliţia Naţională este implicată?
– Vreau să vă spun că în luna noiembrie s-a executat un sondaj de opinie de către sociologii din cadrul IPJ, de unde a rezultat că încrederea câmpinenilor în lucrătorii de poliţie este de 68%.
– Cum comentaţi diferenţa de 32 %?
– Probabil că unii sunt nesiguri, alţii nu au avut de a face cu poliţia sau, din contră, au avut de a face, fiind situaţi de cealaltă baricadă a legii şi sunt împotrivă.
– Daţi-le câmpinenilor un singur motiv pentru care să aibă încredere în poliţia oraşului.
– Să fie convinşi că pentru orice sesizare, cerere cu care s-ar adresa poliţiştilor, se vor face verificări şi cercetări în mod corect, fără nicio discriminare.
– Am preluat această funcţie pe 15 iulie 2005, în urma concursului organizat la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova. Înainte am condus Centrul Zonal de Crimă Organizată şi Antidrog, ce cuprindea judeţele Prahova, Buzău şi Dâmboviţa.
– Cu ce rezultate aţi încheiat activitatea poliţiei câmpinene în 2012?
– Pot spune că în anul trecut, infracţionalitatea stradală a scăzut semnificativ. Spre exemplu, în ce priveşte tâlhăriile, am scăzut de la 11 cazuri în 2011, la doar 3 cazuri în 2012. Am acordat o atenţie deosebită, împreună cu poliţiştii de proximitate care acţionează în zona unităţilor de învăţământ, prevenirii incidentelor ce implică elevii sau persoanele care pătrund fără drept în diverse incinte pentru a consuma băutură, droguri, celor care au un comportament violent sau copiilor care se bat între ei. Am obţinut rezultate bune pe acest segment.
– Ce înseamnă, concret, consumul sau traficul de droguri în Câmpina?
– În 2012 am avut câteva informaţii legate de aceste aspecte. Astfel, împreună cu lucrătorii de la BCCO, au fost arestate patru persoane din oraş care consumau sau vindeau droguri.
– La ce fel de droguri vă referiţi?
– Mai mult etnobotanice sau marijuana. Erau aduse din diverse locuri, în special de la Bucureşti. Noi am reuşit, la nivelul judeţului, în ultimii doi ani, să închidem acele unităţi care comercializau etnobotanice.
– Care este situaţia în ce priveşte dosarele cu autori necunoscuţi?
– În dosarele penale cu autori neidentificaţi, la nivelul anului 2012 s-au înregistrat 296 de cazuri, însemnând furturi din auto, mai puţine din locuinţe şi din societăţi comerciale, din genţi sau buzunare. S-a soluţionat un număr de 279, asta însemnând 46%, în ce priveşte identificarea autorilor, ceea ce din punctul nostru de vedere e un procent bun. Pe parcursul anului 2012 am intensificat, în special, acţiunile care vizau furturile din locuinţe şi auto, cât şi cele pe linie rutieră, pentru prevenirea accidentelor. Au fost organizate 426 de astfel de acţiuni.
– Comisarul şef Viorel Dosaru, actualul şef al IJP Prahova, a intervenit cu schimbări în reorganizarea poliţiei, făcută de către predecesorul său?
– Anul trecut, schimbarea în structura organizatorică a intervenit la 1 septembrie. În acest sens a fost reînfiinţată funcţia de şef de post, la toate posturile de poliţie. Acum avem, pe lângă şefii de post şi câte trei, patru ajutori-şef de post, depinzând de situaţia operativă analizată în baza căreia am dat funcţiile respective. Adică două posturi comunale, Filipeştii de Pădure şi Cornu. Consider că este un lucru foarte bun. Înainte de această situaţie, ne-am spus punctul de vedere, dar nu prea am fost ascultaţi. La acest moment, fiind într-o comună şef de post şi ajutori, cetăţeanul ştie cui să se adreseze. Se observă, statistic vorbind, că apelurile de urgenţă prin 112 au scăzut foarte mult de la 1 septembrie 2012 şi până în prezent, tocmai datorită faptului că cetăţeanul ştie şi are cui să se adreseze. Când erau secţiile de poliţie şi era alt sistem de patrulare, un cetăţean dintr-o comună, de exemplu, trebuia să vină să facă o reclamaţie la poliţia din Câmpina. De asemenea, în cadrul poliţiei municipiului avem în subordine secţia II Floreşti, care cuprinde Poliţia comunală Filipeştii de Pădure, comuna Măgureni şi Filipeştii de Târg, secţia IV Câmpina care cuprinde cele două Proviţe, Telega, Brebu, Şotrile, Cornu şi Valea Doftanei. Posturile de poliţie Băneşti şi Poiana Câmpina sunt arondate în sistem metropolitan. Adică, direct municipiului Câmpina.
– Dat fiind scandalul în care se află Poliţia Română, legat de abuzurile sexuale ce ar fi fost făcute de unii poliţişti, v-aţi confruntat vreodată cu situaţii de acest gen, semnalate de către lucrătoarele aflate în subordine?
– La noi în municipiu şi în cele două secţii de poliţie avem 23 de femei. Nu am avut niciodată vreo reclamaţie despre astfel de situaţii. Lucrez ca poliţist în oraş de aproape 26 de ani şi în toată această perioadă eu nu am auzit sau nu am avut reclamaţii de acest fel. De altfel, femeile au fost chestionate şi de către comisia care a venit acum de la minister.
– Făcând apel la experienţa pe care o aveţi în munca de poliţie, care ar fi avantajele şi dezavantajele unei femei care profesează în acest domeniu?
– La noi, la Câmpina, cel puţin, femeile sunt egale cu bărbaţii. Ele lucrează şi în schimburi de zi şi de noapte. Unele lucrează pe linie rutieră, altele la posturi de poliţie, la secţii, la proximitate sau la investigaţii criminale. Femeile primesc aceleaşi sarcini ca şi colegii lor bărbaţi, fără discriminări. Nu li se dau mai puţine sau mai multe sarcini, în comparaţie cu bărbaţii. Când au situaţii de intervenţie sau nu înţeleg ceva, se adresează colegului despre care apreciază că ştie mai mult, are mai multă experienţă sau se adresează comandantului pentru a primi îndrumările respective. Oricum, astfel de lucruri sunt valabile pentru toţi lucrătorii.
– În cei şapte ani de când conduceţi poliţia câmpineană, aţi observat dacă predomină un anume gen de infracţiune în această zonă?
– Cu toate că ne confruntăm cam cu toate genurile de infracţiuni, am observat că furturile din auto au fost mai multe. Nu am avut tentative de omor sau mai grav. Mai este problema intrafamilială, violenţa domestică, unde bărbatul bate femeia sau invers, pentru că există şi astfel de situaţii. Se apelează la noi prin 112, le întocmim dosare penale, dar de regulă se împacă. Nu am avut alte infracţiuni cu violenţă deosebită, nici la secţii şi nici pe raza municipiului Câmpina. Asta este o dovadă că cetăţenii din această comunitate sunt altfel faţă de alte zone, sunt mai liniştiţi, mai aşezaţi, mai educaţi.
– Cum percepeţi încrederea câmpinenilor faţă de lucrătorii de poliţie, chiar în contextul ultimelor evenimente în care Poliţia Naţională este implicată?
– Vreau să vă spun că în luna noiembrie s-a executat un sondaj de opinie de către sociologii din cadrul IPJ, de unde a rezultat că încrederea câmpinenilor în lucrătorii de poliţie este de 68%.
– Cum comentaţi diferenţa de 32 %?
– Probabil că unii sunt nesiguri, alţii nu au avut de a face cu poliţia sau, din contră, au avut de a face, fiind situaţi de cealaltă baricadă a legii şi sunt împotrivă.
– Daţi-le câmpinenilor un singur motiv pentru care să aibă încredere în poliţia oraşului.
– Să fie convinşi că pentru orice sesizare, cerere cu care s-ar adresa poliţiştilor, se vor face verificări şi cercetări în mod corect, fără nicio discriminare.
Carmen Negreu
