Câmpina, tărâm de istorii şi de amintiri. Un document inedit (2)

Încheiam prima parte a acestui articol cu prezentarea a două „excursiuni mici” întreprinse de elevii Gimnaziului la Cornu şi la Mislea, însoţiţi de dascălii lor. În Anuarul* pe anul şcolar 1921 – 1922 al Gimnaziului din Câmpina, în partea introductivă, directorul acestuia, Ştefan Popescu, mai face următoarele precizări: „Excursii mari au fost două, una sub conducerea subsemnatului şi a domnilor profesori Bonnard, C. Rădulescu şi M. Dăscălescu, cu următorul itinerariu: Câmpina – Bucureşti – Constanţa – Mare – Sulina – Dunărea – Galaţi – Brăila – Câmpina. S’a petrecut foarte bine şi a durat şapte zile. A doua excursie a fost condusă de profesorul Stoica Teodorescu.

Elevii şcolii noastre au mers foarte regulat duminica dimineaţa la biserică. La 25 sept. au sosit în localitate excursioniştii italieni. Elevii conduşi de D-nii Profesori i-au întâmpinat la gară, corul cântând imnul lui Garibaldi. La 26 sept. au sosit oaspeţi Francezi. Corul a intonat Marseilleza. Marţi 27 sept. conform ord. Telegrafic No. 94925 s’a sărbătorit 400 de ani de la moartea Domnitorului Neagoe Basarab. D-l Profesor Papadopol a vorbit elevilor despre însemnătatea Domniei lui Neagoe Basarab. De la 5 – 10 noiembrie şcoala a fost închisă ivindu-se şi cazuri de scarlatină. S’a spoit toate clasele şi s’a desinfectat mobilierul. Luni 24 Ianuarie fiind sărbătoare naţională, D-l Profesor Stoica Teodorescu a vorbit elevilor despre însemnătatea zilei. La 10 – 11 Martie, şcoala a fot vizitată de D-l Inspector General al Învăţământului Secundar, I. Lupu Antonescu, rămânând foarte satisfăcut de rezultatele obţinute. Joi 10 Mai toţi elevii şi corpul profesoral au luat parte la conferinţa D-lui Profesor Stoica Teodorescu, ţinută la liceu, despre însemnătatea zilei de 10 Mai. In corpore am mers la tedemnul de la Catedrală. Joi 25 Mai, am mers la parastasul pentru comemorarea eroilor jertfiţi pentru patrie, ce s’a ţinut la cimitir. 

Anul şcolar se încheie la 24 iulie 1922 cu rezultatele: din 241 înscrişi, 169 promovaţi, 63 repetenţi, 7 retraşi. Această cifră reprezintă desigur un coeficient destul de mulţumitor. Pentru răsplata muncei şi pentru a-i face pe elevi mai stăruitori la învăţătură, în urma stăruinţei subsemnatului pe lângă Onor Comitetul Şcolar al gimnaziului, s’a hotărât de comun acord de către corpul profesoral şi comitetul şcolar să se recompenseze elevii merituoşi prin premii, cum am făcut şi în anii precedenţi. După cum vedem, şcoala noastră a lucrat în acest an în condiţiuni bune, punând încă o verigă şi deci a treia la lanţul pe care voim să-l facem în decursul anilor ce vor urma”. (Se referea la transformarea gimnaziului în liceu)

Din acest preţios Anuar, reproducem şi două tabele care prezintă situaţia corpului didactic al gimnaziului cu 6 clase pe anul şcolar 1921 – 1922 şi repartiţia orelor în acelaşi an.

În continuare, directorul prezintă şi comitetul şcolar al gimnaziului din perioada 1919 – 1923: „Preşedinte: Constantin R. Bărbăcioru; Membri: Dr. [inginer] Gheorghe Sava, Ştefan Dobrescu, Stelian Ştefănescu, Constantin Rădulescu, Stoica Teodorescu; Cenzori: State Măntescu, Pavel Papadopol; Secretar: Şt. Popescu – directorul gimnaziului”.

Pe mai multe pagini sunt trecuţi elevii celor şase clase şi situaţia lor şcolară. Spicuiesc la întâmplare câteva nume ale unor elevi care au făcut carieră în Câmpina şi au urmaşi în zilele noastre: Barteş A. Teodor, Boceanu I. Nicolae, Gradin I. Gheorghe, Iliescu C. Traian, Breşca I. Iosif, Săvulescu D. Ecaterina, Crăciun I. Lavinia (împreună cu surorile ei, Irina, Maria şi Olimpia, au înfiinţat Librăria Şcoalelor, un important centru cultural al vechiului oraş), Anghelescu N. Dumitru, Săndulache D. Nicolae, Grigoropol Gh. Remus, Samoilă Alexandru, Tudose C. Tănase (aceştia doi au devenit valoroşi profesori ai liceului „D.B. Ştirbey”, azi Colegiul N. Grigorescu), Tuţică I. Ioan (un doctor cunoscut mai târziu în Câmpina), Ciupală I. Aurelian, Groşescu T. Ana, Dimulescu I. Speranţa, gemenii Scwartzman ş.a.m.d.

Pentru a vedea ce preţ se punea atunci pe ţinuta şi disciplina şcolarilor, reproducem din regulamentul şcolii şi capitolul „Îndatoririle elevilor”: „1. Orice elev care este nevoit să absenteze de la cursuri din cauză de boală sau pentru că e reţinut din cauze serioase, este dator să anunţe direcţiunea liceului chiar din prima zi a absentării, fie printr-o scrisoare, fie prin venirea părintelui sau corespondentului la şcoală. După încetarea motivului absentării, elevul este dator să aducă un bilet de motivare semnat de părinte sau de corespondent, cel mai târziu 3 zile după ce a început să vie la şcoală. Biletul îl va prezenta profesorului diriginte al clasei. Cel ce lipseşte 15 ore nemotivate într’un trimestru, va fi notat rău la frecventare, iar cel care lipseşte 15 absenţe nemotivate va fi imediat eliminat şi şters din catalog.

2. Nu este permis nici unui elev preumblarea prin oraş peste ora 8 seara, nici preumblarea în timpul zilei mai mult de doi elevi împreună. Se va pedepsi cu cea mai mare severitate staţionarea mai multor elevi prin străzile principale ale oraşului, precum şi adresarea de vorbe necuviincioase la adresa trecătorilor de orice vârstă sau sex.

3. Este interzis vizitarea teatrelor, cinematografelor etc., decât cu învoirea direcţiunii. Nu este permis unui elev sau unei grupe de elevi de a da reprezentaţiuni de orice fel ar fi, prin alte oraşe fără învoirea direcţiunii. 

4. Toţi elevii trebuie să poarte la şapcă şi pe braţul stâng un număr pe tot timpul cât va fi înscris în liceu, fie în cursul anului, fie în vacanţă. Numărul va fi de 2 centimetri înălţime, brodat cu aţă galbenă, iar grosimea brodatului de cel puţin 2 mm. Şapca va avea un cozoroc numai de 5 cm lăţime şi este obligatorie pentru toţi elevii liceului. Toţi elevii sunt datori să se tundă mărunt cu maşinile No.3 cel puţin o dată pe lună, la începutul fiecărei luni.

5. Se interzice cu desăvârşire elevilor mai superiori de a intra prin clasele celor inferiori, nici de a cere sau forţa pe cei mai mici să le împrumute diferite rechizite şcolare.

6. Imediat după sunarea clopotului pentru intrarea în clase, nu este nici unui elev permis să mai iasă sau să intre în clasă. În timpul orelor nu e permis elevilor să se ceară afară. D-nii profesori vor aprecia anumite cereri excepţionale”.

În Anuar apare şi motivaţia făcută de profesorul Stoica Teodorescu pentru „Excursiunea din vara anului şcolar 1920 – 1921”: „Cunoscându-ţi patria şi neamul, numai atunci poţi înţelege că eşti cu adevărat român. Iată un adevăr de care m’am pătruns şi cu mintea şi cu sufletul şi următor acestuia, ca învăţător şi îndrumător al elevilor liceului din Câmpina, l’am pus în aplicare, atât cât împrejurările mi’au permis şi pe măsură cât bunăvoinţa exterioară şcoalei a putut facilita scopul propus. Se ştie de toată lumea şi mai ales ar trebui să se ştie şi mai mult că atât instrucţiunea, cât şi educaţiunea elevilor trebuie să se rezeme, să se inspire chiar, în tot momentul, pe cunoaşterea exclusivă a pământului locuit – ţărei respective – pe nevoile care decurg în mod firesc din această vieţuire a lui, fie cea istorică, fie cea prezentă; în acest caz se va ajunge – cred – nu numai la un empirism de multe ori inert, dar poate se va adăuga în sufletul tinerelor generaţii focul sacru al iubirii de ţară şi de neam. Această adăugire s’ar putea transforma într’una: vie, activă, adevărată şi prin «plimbările după unii», excursiunile după alţii. Adăugirea de mai sus o cred necesară mai ales în timpul de faţă, care poate fi considerat «un timp de mare valoare istorică românească» pe care trebuie mai ales să-l promovăm. Îl pot considera ca un moment iniţial, pentru viitorul neamului nostru şi acest nou început nu poate fi lipsit de acel foc sacru al iubirei de ţară şi de neam care trebuie să constituie primul fundament sufletesc al generaţiunilor prezente şi viitoare, pe care se va putea rezema cu succes orice instrucţiune şi educaţiune. În consecinţă, am căutat să încerc o aplicabilitate practică a celor spuse mai sus, prin conducerea a două excursiuni mari, una în vara anului 1920 – 1921 şi alta în vara lui 1921 – 1922, cu elevii Liceului Câmpina (…)”.

Alin CIUPALĂ

*) „Gimnaziul din Câmpina. Anuar pe anul şcolar 1921 – 1922. Publicat de direcţiunea şcoalei” (1923, Tipografia şi legătoria Mihail S. Gheorghiu Câmpina).