BREAKING NEWSȘtiri

Câmpina, 519 ani de istorie

Pe 8 ianuarie 2003, Adrian Năstase, premierul de atunci al României, avea să participe la o serie de manifestări artistice de anvergură, care marcau o jumătate de mileniu de la prima atestare documentară a Câmpinei. Până la evenimentul din 2003, Ziua Câmpinei (decretată de municipalitate pe la sfârşitul anilor 1990), a fost foarte puţin cunoscută de localnici, după acest an fiind marcată exclusiv prin desfăşurarea unor simpozioane și manifestări culturale.

19 ani mai târziu, autoritățile locale marchează acest moment de sărbătoare în care localitatea noastră aniversează 519 ani de la prima atestare documentară printr-un spectacol cu intrare gratuită care se va desfășura la Casa de Cultură „Geo Bogza“. Invitați: Naomi Prie, solista din Câmpina care a ajuns până în semifinala concursului de televiziune SuperStar și folkistul Ducu Bertzi, care va încânta audiența cu cele mai cunoscute și îndrăgite șlagăre ale sale.
Programul manifestărilor va mai cuprinde evidențierea elevilor câmpineni care au înregistrat rezultate deosebite la diverse concursuri sau activități extrașcolare, a sportivilor câmpineni cu performanțe deosebite, precum și apelul la memorie al profesorului Alin Ciupală, care le va vorbi celor prezenți despre edilii care și-au pus amprenta asupra dezvoltării localității.
De la ora 12.00, la Biblioteca Municipală se va desfășura premierea Concursului de compuneri și desene ,,Orașul meu”, organizat de către instituția de cultură în cadrul proiectului cultural CâmpinArtelor.

Vă invităm să recitiți:

Câmpina, de la sat la oraş

Pe 8 ianuarie se aniversează an de an prima atestare documentară a localităţii noastre. Data de 8 ianuarie a devenit astfel ziua când sărbătorim oraşul. Data aceasta mi se pare nepotrivită, din mai multe motive. Am găsit un document, publicat în presa anilor ‘50, în care se menţionează: “1472. Johann Geheimhardt din Braşov încheie o convenţie cu Neagu din satul Câmpina pentru a-i furniza 200 kg de ceară şi 500 kg miere de fagur, obligându-se ca la data predării mărfii să achite 180 de taleri”. Cercetătorii care se vor ocupa în viitor de istoria oraşului vor mai găsi şi alte documente anterioare anului 1503. Dl. Silviu Cratochvil în, Monografia domniei sale, dur criticată de severul publicist Ion Şovăială, a adus de la Arhivele din Braşov un extras din registrele vigesimale ale Cetăţii Braşovului în limba latină: “Item Mansul de Kympana habet ceram centenaria 4 1/4 solvit florin 1, asprii 34” datat din greşeală 8 ianuarie 1503. Domnia sa nu a precizat de unde a luat informaţia, care fusese publicată încă din 1924 de profesorul Stoica Teodorescu în “Monografia oraşului Câmpina – istoric şi documente”, în a cărui prefaţă autorul mărturiseşte: “Lucrarea de faţă am făcut-o mânat de un singur gând, anume, de a înfăţişa-cred-tuturor, şi mai ales celor din Câmpina, oglinda vie a dezvoltării istorice a acestui prea frumos oraş”. (Aflați mai multe)

Câmpina culturală străbate veacul XXI

Autori și cărțile lor

  • Bogdan Petriceicu Hasdeu, Lucrări– Opere, Istoria critică a românilor; Cuvente den bătrâni, 3 volume, 1878-1881; Scrieri literare, morale și politice; Luca Stroici, 1864; Ioan Vodă ce Cumplit, 1865; Răzvan și Vidra, 1867; Poesie, 1873; Principii de filologie comparativă, 1875; Fragmente pentru istoria limbii române, 1876; Obiceeiile juridice ale poporului român, 1878; Trei Crai de la răsărit, 1879; Etymologicum Magnum Romaniae / Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, volumele I-IV, 1886-1898;Sic Cogito, 1892; Sarcasm și ideal, 1897; Scrieri alese, 1859; Duduia Mămuca; Studii folclorice. Reviste – România, 1858; Foae de storia romana,1859; Foița de istorie și literatură, 1860; Din Moldova, 1862; Aghiuță, 1863-1864; Arhiva istorică, 1864-1865; Satyrul, 1866; Traian, 1869-1870; Columna lui Traian, 1870-1877 și 1882-1883; Revista literară și științifică, 1876; Revista Nouă. 1887-1895.
  • Geo Bogza – Poemul invectivă și Jurnal de sex, 1929; Ioana Maria, 1937; Țări de piatră, de foc și de pământ, 1939; Cartea Oltului, 1945; Cântec de revoltă, de dragoste și de moarte, 1945; Peurmele războiului în Moldova, 1945; Țara de piatră, 1946; Oameni și cărbuni în Valea Jiului, 1947; Sfârșitul lui Jacob Onisia, 1949; Porțile măreției. 1951; Trei călătorii în inima țării, 1951; Anii împotrivirii, 1953; Tablou geografic, 1954; Pagini contemporane, 1957;Tăbăcarii și lumea petrolului, 1957;Scrieri în proză, 5 volume 1956-1960; O sută șaptezeci și cinci de minte la Mizil, 1968; Priveliști și sentimente, 1972; Paznic de far, 1974; Orion, 1978; Spania în inima și conștiința mea, 1981; Ca să fi om întreg, 1984; Jurnal de copilărie și adolescență, 1987; Basarabia „țară de pământ”, 1991; Eu sunt ținta, 1996; Epistolar avangardist, 2012; Dragă Magdalena,  2017.
  • Alexandru Tudor-Miu – Epode, 1932; Standard, 1934;Întâlnirea cu Pasărea Phoenix, 1934, sau Poeme ce petrol și energie.
  • Ion Bălu – Viața lui G. Călinescu, două ediții, 1981 – Cartea Românească, 1994 – Libra; Viața lui Lucian Blaga, 1995, Libra; Cezar Petrescu, 1984; Marina Preda, 1985.
  • Constantin Trandafir – Paul Zarifopol, 1981; Dinamica valorilor literare, Eminescu 1983;Ion Creangă, Spectacolul lumii, Porto Franco 1997; Permanențe literare românești, Porto Franco, 1998;Poezia lui George Bacovia, Saeculum, 2001; Efectul Caragiale, Vestala 2002; Cititul cărților. Poezia, Premier 2006; Mihail Sebastian – Între viață și ficțiune, Libra, 2007; 1989-Vedere din provincie, Vestala 2009; Cititul Prozei, 2011;Ion Creangă, Spectacolul lumii, Premier 2012; O călătorie în imperiu, Premier 2012; Pactul conversației. Narațiuni critice, Ideea europeană 2014; H. P. Bengescu și literatura europeană, 2016; Trei Crai plus Infernul, Eikon 2019; Constelația de aur a scriitorilor români, Pleiade 2020; La cote înalte. Scriitori români, Pleiade 2021.
  • Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Câmpina, 52 de membrii – ANUARUL, culegere de studii, comunicări, interpretări și cercetări istorice, coordonat de prof.dr. Gheorghe Râncu (2010-2019), prof. Emilia Râncu (2017-2020) și de un colectiv de redacție (2021).
  • Gherasim Rusu Togan – Prezențe spirituale câmpinene, 2003; Prezențe spirituale câmpinene, Premier, 2009; Divinități păgâne din Carpați, Premier, 2011; Tinerețea, Cătănia, Războiul, Premier, 2012; Hasdeu și Iorga, Premier, 2012; Troița mărturisitorului, Premier 2013; Scriitori români și iubirile lor,Libra,2014; Universuri pierdute din Carpați,Libra, 2015;Tinerețea, Cătănia, Războiul, Libra, 2016.
  • Theodor Marinescu – Câmpineni și destine, 2000; Destine și pasiuni, 2004.
  • Nicolae Geantă – Dinamica urbană a municipiului Câmpina și impactul său în arealul de influență, 2009.
  • Jenica Tabacu – Amurgul Demiurgului, Saeculum Vizual, 2007; Julie (Julia) Hasdeu – Oeuvre Poetique / Opera Poetică, Saeculum Vizual, 2014; Julia Hasdeu, Epistole către tatăl său, B. P. Hasdeu, Vestala 2015; B.P. Hasdeu – Julia Hasdeu. O corespondență pentru eternitate, Vestala, 2016; Castelul Julia Hasdeu,  Fundația Culturală Gheorghe Marin Speteanu, 2007; Castelul Julia Hasdeu, Age Art, 2017.
  • Ion T. Șovăială, „Al. Tudor-Miu. Aspecte biografice si bibliografice” (2014); „Câmpina, pagini dintr-o istorie în date” (vol. I, 2015, vol II, 2017); „Câmpina literar-artistică şi istorică 2006-2012” (ediție anastatică);
  • Carmen Negreu – Cică niște câmpineni (Ed. Premier, 2013), volum de interviuri;
  • Daniel Alin Ciupală – Istorisiri de pe plaiuri câmpinene, 2013 (cu Șerban Băleanu); Câmpina-File de cronică, 2015; Câmpina, tărâm de amintiri și istorisiri,  2017; Peleșul – Simbolul regalității  noastre, 2018; Câmpina pe vremea bunicilor noștri, 2019; Vechiul Târg îmbracă haine noi, 2018; Câmpina-Istorie în imagini (colab.); În pregătire, Evocări cu parfum dintr-o lume  ce dispare;  Câmpina cu străzi  pe care câmpinenii nu trec niciodată.
  • Codruț Constantinescu – Studii irlandeze, 2006; A trăi pentru a citi, 2008; Mirajul utopiei-Călătoriile în URSS, 2013; Epistolar genevez, 2015; Pe urmele celților, 2017.
  • Hariton Nicolau-Tudor Moisin – Societatea Filarmonică din Câmpina la ceas aniversar, 1990-2020. Universitatea Națională de Muzică București.
  • Andreea Ioana Ștefan – Personalități câmpinene contemporane, 2016;
  • Simona Luncașu – Câmpina de altădată, Câmpinenii și închisorile lor, 2007.
  • Emanoil Toma –Omizile, 2005, Vin florile, secerați-le, 2009 (Otopeni 23 XII 1989), Exilat în mine însumi, 2012, Vultur răspândit, 2026, Îți iau gâtul, 2018, Scriitor de lux, 2018, Ar fi bine, 2019.
  • Octavian Onea – Titus, 2004; Călătoria, 2008; Au fost Ploieștii urbea „Scrisorii pierdute”?, 2008; Hasdeu: Simțesc că mă fac zeu!, 2017.
  • Florin Dochia – Geometria singurătății, 2003; Grădina de hârtie, 2003; Conserva de fluturi, 2004; Puterea lui Don Quijote, 2006; 33, piatră, pasăre, duh, 2007; Șarpele dezaripat, 2008; Cântec pentru ștergerea umbrei, 2010; Elegii de pe strada mea, 2011; Prins în lumea cuvintelor, 2012 și 2013; Starea de lectură, 2013; Elegiile căderii, 2014; Orb pe mare, 2014; Cântec pentru Inanna, 2015 și 2016; Ferestre spre curtea interioară, 2015; Fenomenul K, 2015; Noptalgii, 2018; 36 de zile cu Lilith, 2019.
  • Florin Frățilă – “Rămân să disper printre ai mei” (2012); Pacienții politici (2015);
  • Diana Trandafir – Versuri: Translucide, 2011;  Poeme cu ceasuri și flori, 2012; Roșu cu Alb, 2013; Fiica lui Abel, 2015; Orașul suspendat, 2017; Cele mai bune sunt așteptările, 2019; Proză: Anonima, 2014.
  • Maria Dobrescu – Gânduri în cușcă, 2013 / Poeme cu Philip, 2018.
  • Anda Mihaela Miroiu – Contre-jour, 2021
  • Elena Glodean – Între două tăceri, 2015
  • Elena Oprea – Poeme: O lacrimă;Vis și adevăr, 2021; Monografie romanțată:Nicolae Simache, 2020-2021; Constanța Coman Mezdrea – Elegia tainei, 2000; Viață și vis, 2000; Cântec, 2003.
  • Ștefan Al. Sașa – Cartea Maiei, 2000 / Rondeluri, 2012;Poezie indirectă. 2016; Cântece de lăutar pribeag, 2016.
  • Mircea Teculescu – Venus de februarie, 2016; Umbra copacilor tăiați, 2020.
  • Maria Nicolai – Inox, 2000; Femei în lising, 2018.
  • Vasile Ilinca – Fire urzite, Semne către mâine, 2000; Signale la răscruce, 2001; Motive de apel, 2002.
  • Valentin Gheorghiu – Bisericanii. (Serghie BUCUR)

2 Comentarii  

  1. Abia cu articolul asta am realizat faptul ca Nastase a avut tupeul si aroganta sa vina la marea sarbatoare de jumatate de mileniu a orasului, tocmai dupa ce identitatea orasului fusese alterata masiv prin implantarea salii de sport metalice, pusa ca nuca-n perete, lipita de un monument istoric si distrugand un simbol al Campinei – casa lui Stirbey. Sala de sport ce facea parte dintr-un proiect national al lui, pentru care s-a trecut peste reguli si legi, mai mult ca sigur si prin alte locuri, nu doar la Campina…
    E bine sa ramana aici informatia, pentru posteritate, sa faca si urmasii legatura si sa afle ca in acei ani, asa se proceda: daca voia ceva Adrian Nastase, se facea oricum, trecandu-se peste orice, chiar si peste mostenirea culturala. Si nimeni nu se straduia sa propuna macar adaptarea proiectelor la specificul ambiental si cultural, sau macar gasirea unor amplasamente mai potrivite…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare