Bugetul Câmpinei pe 2019 se înscrie în trendul naţional: cheltuieli masive pentru funcţionare administrativă şi asistenţă socială

Bugetul Câmpinei din acest an (proiectul va fi aprobat în următoarea ședință a legislativului municipal, cu eventuale amendamente din partea unor consilieri locali) este mai mare decât bugetul local al anului precedent. Nu trebuie să ne bucurăm prea tare; ba chiar deloc. Dacă în 2017 se alocau fonduri pentru grădinițe, școli și licee prin bugetul local, în 2018 acestea nu au mai tranzitat bugetul municipiului, cuantumul acestuia scăzând foarte mult. De aceea, bugetul Câmpinei din 2018 a fost printre cele mai mici dintre bugetele ultimilor ani. Nu putem să ne întoarcem prea mult în timp, deoarece, în trecut, taxele și impozitele locale erau diferite, iar veniturile la bugetul comunității, desigur, altele. Însă privind comparativ, putem observa că bugetul anului trecut a fost de  65.087.000 lei, la momentul aprobării sale, spre deosebire de bugetul acestui an, pe care finanțiștii Primăriei în frunte cu cei doi edili ai orașului l-au conceput a avea valoarea de 72.134.150 lei, sumă din care 59.400.800 lei vor merge către funcționare și salarii, iar 12.733.350 lei vor asigura cheltuielile pentru dezvoltarea orașului. Ca de obicei, în afară de veniturile proprii, bugetul local va fi alimentat și de sumele ce vor veni de la Consiliul Județean, cotele defalcate din impozitul pe venit, sumele defalcate din TVA pentru cheltuieli descentralizate sau pentru echilibrarea bugetelor locale. Foarte important de precizat este faptul că, din banii destinați dezvoltării, 8.789.000 lei reprezintă excedentul bugetar al anului precedent, adică bani din fondurile alocate unor investiții bugetate, dar nerealizate anul trecut, ceea ce a făcut ca sumele respective să nu fie cheltuite în 2018.  Așa cum prevede legislația, vinerea trecută, la sediul Primăriei, a avut loc dezbaterea publică privind proiectul bugetului local. La dezbaterile amintite, s-a întâmplat o premieră postdecembristă pentru acest gen de întâlniri: participanții au fost prezenți în număr mult mai mare decât în alți ani. Să nu uităm că au fost ani în care nu venea la astfel de dezbateri niciun cetățean al orașului sau niciun ong. Au participat la dezbaterea proiectului de buget reprezentanți ai Asociației Câmpina Civică, înființată anul trecut (președintele Marius Stoica și soția), directorul Liceului Tehnologic Energetic și adjunctul său (profesorii Stan Sârbu și, respectiv, Gheorghe Lamba, veniți să susțină un proiect cu fonduri europene ce va fi derulat de acest liceu și la care municipalitatea câmpineană va asigura cofinanțarea), doi reprezentanți importanți ai USR Prahova (senatorul George Marussi și Mihai Bădescu, președintele organizației USR Câmpina), Caton Musceleanu, președintele Asociației ACT pentru implementarea proiectelor destinate îmbunătățirii vieții romilor, Mădălin Focșa de la Centrul pentru promovarea turismului local, precum și mai mulți ziariști. Din partea administrației publice locale, au venit primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Adrian Pițigoi, secretarul municipiului Elena Moldoveanu, administratorul public Remus Bădulescu, juristul Consiliului Local, Laurențiu Olărașu, plus șefi ai unor direcții importante din cadrul aparatului de specialitate al primarului Câmpinei (cum este denumit personalul Primăriei în termeni tehnici). Revenind la comparația cu bugetul local al anului precedent, trebuie să mai spunem că în 2018 excedentul bugetar (moștenit din anul 2017), a fost de peste 10 milioane de lei, la fel cum se întâmplase și cu un an în urmă, mai exact în anul 2017, când rămăseseră bani necheltuiți, în același cuantum, pentru investițiile publice din anul 2016. Acest lucru a atras atenția unor jurnaliști care au dorit să afle de ce nu  se cheltuiesc sume importante de bani alocate investițiilor menite a îmbunătăți viața comunității câmpinenilor, iar despre discuțiile pe marginea acestei probleme, singura pată de culoare a dezbaterilor, puteți afla mai multe în cele ce urmează.

Filosofia bugetului local

Filosofia generală a construirii bugetului pe 2019, la fel ca și în alți ani, a fost asigurarea integrală, din punct de vedere financiar, a funcționării tuturor serviciilor către populație (asistență socială și altele), urmând ca apoi să se poată asigura cheltuielile de funcționare și cele de dezvoltare (investițiile). Bugetul anului trecut prevedea pentru funcționare 52.656.000 lei, cheltuielile secțiunii de dezvoltare ridicându-se la  valoarea de 10.341.000 de lei. Pentru că, din ianuarie 2018, salariile celor din personalul angajat în instituțiile subordonate Primăriei au crescut cu 25%, suma destinată funcționării și salarizării administrației publice locale este cu șapte milioane de lei mai mare decât anul trecut. De fapt, unele structuri ale municipalității au avut salariile mărite în două rânduri. Mai exact, de două ori în doi ani consecutivi. Astfel, salariile angajaților din Primăria Câmpina și Poliția Locală au fost majorate în două etape. Prima dată de la 1 iulie 2017, odată cu intrarea în vigoare a Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, iar a doua oară începând cu 1 ianuarie 2018, odată cu majorarea salariului minim brut pe economie de la 1.450 lei la 1.900 lei. Angajații celorlalte instituții publice din subordinea administrației locale, altele decât Poliția Locale, nu au beneficat de majorarea din 2017, dar salariile lor au crescut cu 25% de la 1 ianuarie 2018. Așa se face că circa 40% din bugetul Câmpinei pentru 2018 au însemnat salariile angajaților din administrația locală, spre deosebire de anul 2017, atunci când ele reprezentau doar 18,5% din valoarea totală a bugetului.  Revenind la bugetul local din acest an, cheltuielile cu funcționarea și salarizarea personalului reprezintă 82,35% din valoarea bugetului, iar toate investițiile au o pondere de doar 17,65%. Practic, salariile angajaților cu carte de muncă din administrația câmpineană, inclusiv salariile însoțitorilor persoanelor cu handicap, reprezintă 29,93% din bugetul public al orașului. Acest procent crește până la 40,33%, dacă ținem cont și de alte feluri de indemnizații (indemnizațiile celor doi edili, care nu sunt angajați cu carte de muncă, indemnizațiile pentru accesarea de fonduri europene, indemnizații de hrană, indemnizațiile primite direct de către persoanele cu handicap etc), precum și diferite vouchere de vacanță. Chiar dacă toate cheltuielile de salarizare din 2019 sunt mai mari decât cele din 2018, procentul raportat la valoarea totală a bugetului aproape același, aproximativ 40%, deoarece și veniturile prevăzute pentru acest an sunt mai mari.  Pe lângă cheltuielile cu salariile, mulți bani sunt alocați pentru funcționarea administrației publice locale, ceea ce înseamnă plata utilităților de pe domeniul public și privat al Câmpinei (iluminatul public stradal și al instituțiilor din subordinea Primăriei și a Consiliului Local, apa, încălzirea cu gaze, salubrizarea), ratele creditelor bancare investiționale etc. Toate aceste cheltuieli vor scoate din bugetul municipiului 59,4 milioane.

De unde atâtea excedente bugetare?

Precum se vede, în ultimii ani au rămas mereu excedente bugetare, adică sume necheltuite cu diferite investiții. Anul acesta, excedentul bugetar este de circa 8,8 milioane de lei, cu aproape două milioane mai puțin decât excedentul precedent, dar suma este importantă totuși, ceea ce i-a făcut pe doi jurnaliști prezenți să îl întrebe pe Horia Tiseanu cum se face că rămân mereu bani mulți necheltuiți pe investițiile din anul precedent. Ușor iritat, primarul a explicat că există multe investiții care nu se pot finaliza în anul în care au fost prevăzute, dar nu din vina municipalității, ci din motive diverse (neimplicarea corespunzătoare a Consiliului Județean, neseriozitatea unor executanți care au câștigat prin licitație lucrări importante etc). Parcă intuind întrebarea jurnaliștilor amintiți, în expunerea sa de la începutul dezbaterilor, edilul a precizat că, așa cum au fost concepute și bugetele anilor precedenți, în bugetul pe 2019 se va urmări începerea cât mai multor proiecte (cu fonduri europene sau guvernamentale), deoarece nu toate se vor putea finaliza, iar sumele alocate celor nefinalizate se vor putea distribui investițiilor ce vor fi realizate în mod cert. „Degeaba urmăriți să primiți răspunsul care să vă convină atunci când veți scrie despre buget, fiindcă bănuiesc cum veți scrie, deoarece alt răspuns nu am să vă dau”, le-a precizat edilul-șef ziariștilor care au dorit să știe mai multe despre aceste excedente bugetare și formarea lor. Ulterior, intervenția senatorului George Marussi l-a făcut pe primar să facă unele precizări care au mai lămurit puțin lucrurile. 

Lista principalelor investiții

Investițiile propuse pentru 2019 de către conducerea Primăriei Câmpina, în ordinea importanței și a sumelor alocate lor, sunt următoarele:

Reparații și reabilitare strada Bobâlna – 3.000.000 lei (lucrare începută anul trecut);

Reparații capitale Cămin Energetic, parter și etajul I – 684.100 lei

Reabilitare Strada Dealului, tronsonul dinspre intersecția cu Calea Doiftanei – 675.000 lei;

Colectare ape pluviale intersecția străzilor Muscelului și Drumul Taberei – 650.000 lei (lucrare începută în 2018);

Bloc locuințe de necesitate – 460.000 lei (blocul, situat lângă Complexul  Kaufland, este gata de mult timp, dar banii sunt necesari pentru realizarea unor parcări și a altor lucrări exterioare);

Cimitir uman „Lumina” – 400.000 lei (lucrare începută în 2016 și sistată în 2018, după rezilierea contractului cu firma constructoare);

Extindere Cimitir Bobâlna – 300.000 lei (reabilitarea capelei);

Reabilitare Șoseaua Paltinu – 250.000 lei (modernizarea întregii artere rutiere costă peste 10 milioane de lei, dar cea mai mare parte a cheltuielilor vor fi suportate de Consiliul Județean, întrucât cel mai lung tronson al șoselei este în administrarea legislativului județean, care însă nu catadicsește, cel puțin până în prezent, să acorde nicio cofinanțare serioasă);

Concurs de soluții pentru realizarea monumentului din Parcul Soldat, Ansamblul Trei Panouri Votive – 250.000 lei;

Reabilitare Parc Soldat – 237.000 lei (lucrare începută în 2018)

Reamplasarea Soldatului din Parcul Regele Mihai I în Parcul Trandafirilor – 137.000 lei;

Amenajare teren de sport Grădinița nr. 5, cartier Slobozia – 100.000 lei (lucrare începută în 2018);

Modernizare Drumul Taberei – 100.000 lei;

Modernizare și consolidare Strada Siretului – 100.000 lei.

Edilii spun că e acceptabil numărul investițiilor

Principalele surse de venituri la bugetul local din acest an sunt reprezentate de  veniturile proprii estimate a fi colectate în 2019 (aproape 27 milioane lei), cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit (circa 28 milioane lei) și sumele defalcate din TVA (8,25 milioane lei). La acestea se adaugă excedentul bugetar al anului 2018, în valoare de aproape 8,8 milioane lei. „Pentru funcționare am propus 59,4 milioane lei, iar la dezvoltare 12,73 milioane lei, adică circa 82,35% pentru funcționare și 17,35% pentru dezvoltare. Este normal să avem cheltuieli foarte mari la funcționare, pentru că aici sunt incluse și toate instituțiile din subordinea Primăriei și Consiliului Local, cheltuielile de personal, dar și toate serviciile publice și utilitățile. Noi credem că în primul rând trebuie să asigurăm integral serviciile publice și după aceea să ne orientăm spre dezvoltare. În aceste condiții, procentul pentru dezvoltare este aproape acceptabil, chiar dacă ne-am fi dorit să putem aloca sume mai mari”, a susținut primarul Horia Tiseanu. Precum se vede, conducerea Primăriei susține că nu sunt puține investițiile publice de mare importanță care se vor realiza anul acesta în Câmpina. 

Doar patru străzi se vor asfalta în 2019

Oricât am cerceta și am aduna, la capitolul asfaltare de străzi stăm minunat, dar numai dacă punem ghilimelele de rigoare. Numărul străzilor câmpinene ce vor fi modernizate anul acesta este impresionant, impresionant de jalnic: patru. Da, ați citit bine, doar patru străzi se vor asfalta cu siguranță în 2019. Ele sunt: Bobâlna, Dealului, Tineretului și Mesteacănului. Ultimele două se vor asfalta pe Reparații, adică din fonduri care nu sunt trecute la capitolul investiţii din proiectul bugetului ce va fi aprobat de către Consiliul Local. Referindu-se la Calea Doftanei, cea mai mare problemă din prezent a infrastructurii stradale, Horia Tiseanu a făcut câteva precizări interesante despre reluarea lucrărilor de canalizare realizate prin proiectul european derulat de operatorul județean Hidro Prahova: „Noi ne dorim foarte mult să începem anul acesta și cât mai repede modernizarea Căii Doftanei. Însă trebuie să ținem cont și de lucrările de apă-canal, deoarece după ce vom realiza asfaltarea unei străzi, trei ani, cât durează garanția lucrării, nu mai poate nimeni să facă nicio intervenție pe strada respectivă. Hidro Prahova ne anunță că există un ofertant la licitația organizată pentru reluarea lucrărilor de canalizare și că sunt în etapa de evaluare. Dacă vor finaliza licitația și vor începe lucrările, mai mult ca sigur îi vom trimite pe Calea Doftanei, pentru că este de departe cea mai importantă arteră care trebuie canalizată. Și atunci putem începe și noi repararea străzii. Depinde de Hidro Prahova dacă vom putea asfalta, măcar partial, Calea Doftanei, și cât anume vom putea asfalta. Cât privește finanțarea, poate vom reuși să găsim o cale, poate mai întortocheată, din creditul bancar pe care dorim să-l accesăm”. Primarul a anunțat, cu ceva timp în urmă, a că ar dori ca administrația locală să acceseze un credit bancar de 25 milioane lei, din care 15 milioane lei pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene, iar 10 milioane lei pentru Calea Doftanei. De asemenea, Tiseanu a informat audiența și despre șirul cam înnodat și cam scurt al asfaltărilor, șir de care a încercat să tragă pentru a-l lungi, dar fără a fi convingător: „Vom asfalta strada Bobâlna și vom încerca să asfaltăm, mai mult sau mai puțin, Calea Doftanei, în funcție de cum se vor mișca cei de la Hidro Prahova. De asemenea, vom asfalta Șoseaua Paltinu, dar numai dacă vom primi cofinanțare corespunzătoare de la Consiliul Județean. În fine, vom asfalta străzile Dealului, Drumul Taberei și Siretului, dar pe ultimele două numai dacă va apărea un nou PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală, finanțat din fonduri guvernamentale, deci de către actualul guvern de coaliție condus de PSD  – n. red.). Ne gândim că poate ne încadrăm și noi, chiar dacă eu sunt primar liberal. De asemenea, vom reasfalta străzile Tineretului și Mesteacănului”. Practic, sigure sunt doar asfaltările a patru străzi, pe care le-am menționat mai devreme. 

Un proiect european al Liceului Energetic

Conducerea Liceului Tehnologic Energetic a fost prezentă la dezbaterea publică privind bugetul local al anului 2019, solicitând sprijinul administrației locale pentru cofinanțarea unui proiect cu fonduri europene în valoare de peste 1,5 milioane euro privind crearea unui parc didactic destinat activităților practice. Prin acest proiect se vor moderniza mai multe laboratoare și ateliere. De asemenea, s-ar putea moderniza și corpul A, cel mai vechi din liceu. Parcul didactic poate fi creat prin construcția unor noi clădiri sau prin reabilitarea celor deja existente. El va avea o suprafață de minimum 2.140 metri pătrați, din care 600 mp vestiare, spații de recreere și spații pentru activități conexe. Proiectul susține activitățile practice esențiale în pregătirea la standarde europene a unor elevi, astfel încât, după terminarea liceului sau a școlii profesionale de la Energetic, acești elevi să devină buni specialiști în meseriile pentru care s-au pregătit. Proiectul va avea o mare influență asupra înaltei specializări a forței de muncă din zona Câmpina, cu atât mai mult cu cât este arhicunoscută criza meseriașilor din economia României de azi,  care au plecat, de-a lungul anilor trecuți, în țări dezvoltate din Uniunea Europeană, în căutarea unui trai mai bun pentru ei și familiile lor. Cofinanțarea de la bugetul local înseamnă 2% din valoarea proiectului, adică 31.376 euro.

Adrian BRAD