Cele mai vechi saune din Europa s-au descoperit în Finlanda, țara în care se spune că există câte o saună în fiecare casă.
Pentru a demonstra beneficiile saunei s-au facut chiar numeroase studii clinice de către cercetatori recunoscuți în lumea medicală.
Efectele saunei umede și ale celei uscate se aseamănă într-o proporție mare. Ambele încălzesc corpul uman, produc transpirație abundentă (așa-numita “baie de transpirație”), cu vasodilatație la nivelul pielii și “furt” din circulația sanguină generală.
Cardiologii ne spun că sauna are un efect benefic prin scăderea riscului cardiovascular la anumiți pacienți. S-a demonstrat că sauna regulată scade tensiunea arterială, reduce rata decesului datorat bolilor cardiovasculare sau accidentelor vasculare cerebrale. Alte studii au arătat beneficiul terapeutic la pacienții cu nivel crescut al colesterolului din sânge (hipercolesterolemie) și/ sau diabet.
Cercetătorii sugerează că cel puțin o ședință de saună pe săptămână poate produce recondiționarea cadiovasculară echivalentă unui program de exerciții fizice de intensitate medie, prin creșterea frecvenței cardiace (pulsului) cu până la 30%.
Bineînțeles că nu se recomandă înlocuirea programului de exerciții fizice cu saună, dar se îmbunătățește semnificativ calitatea vieții și scade riscul de deces datorat bolilor cardiovasculare, dacă ședințele de exerciții fizice sunt însoțite și de cel puțin o saună pe săptămână.
De asemenea, ședințele regulate de saună nu substituie recomandarea de dietă, menținerea greutății corporale, scăderea colesterolului din sânge și a tensiunii arteriale, ci doar ajută la îmbunătățirea și mentinerea lor.
La nivel musculoscheletal, sauna produce relaxare musculară și reduce durerile articulare, fiind benefică la pacienții cu artroze, fibromialgie, contracturi musculare.
Cu ajutorul saunei, persoanele cu insomnie, anxioase sau cu un nivel crescut de stres au semnalat o îmbunătățire a calității vieții, scăderea perioadelor de insomnie și reducerea semnificativă a stresului.
Sauna umedă este favorabilă și persoanelor cu afecțiuni pulmonare prin fluidizarea mucusului, creșterea expectorației, eliberarea sinusurilor. Nu se recomandă în astm bronșic, deoarece poate produce criza de astm.
De asemenea, sauna uscată produce o hidratare tegumentară crescută la persoanele cu piele uscată. Persoanele cu pielea de tip mixt sau grasă beneficiază mai bine de sauna uscată.
Cele mai importante precauții pentru saună sunt:
– Evitarea consumului de alcool înainte și imediat după saună;
– Măsurarea tensiunii arteriale înainte de a intra în saună;
– Ședința de saună să fie de maximum 15-20 de minute iarna și de 10 minute în perioadele călduroase;
– După terminarea saunei, corpul trebuie răcit gradual;
– Hidratare înainte și după saună (se beau cel puțin două pahare de apă după terminarea ședinței).
Sauna este contraindicată pacienților care au suferit recent un infarct miocardic, au angină instabilă, hipertensiune arterială necontrolată medicamentos, aritmii cardiace, insuficiență cardiacă avansată, boli valvulare cardiace ce necesită intervenție chirurgicală. De asemenea, nu se recomandă sauna femeilor însărcinate, pacienților cu vârste foarte înaintate, sau în situațiile: postintervenție chirurgicală recentă (în cazul în care nu s-au scos firele de sutură), plăgi tegumentare deschise, stări febrile, cancer. Se acordă o atenție deosebită pacienților hipotensivi și diabetici.
Pentru a beneficia de efectele maxime ale saunei este bine ca pacientul să consulte un medic care să recomande tipul adecvat de saună, timpul de expunere, dar și celelalte proceduri necesare unei recuperări complete.
Dr. Simona Fătulescu,
medic specialist BFKT
