Amenințată cu exproprierea ”blocului-schelet”, SC Erin dă în judecată Consiliul Local

Despre pata neagră de pe obrazul urbanisticii câmpinene, „blocul schelet” de la capătul străzii 1 Decembrie 1918, s-au scris atâtea articole, încât subiectul pare că nu mai poate aduce nimic nou. Și totuși… e bine să amintim cititorilor că această clădire a început să fie construită în 1997 (prima autorizație de construire a fost eliberată în 1995), deci acum două decenii, iar Consiliul Local Câmpina i-a intentat firmei Erin o acțiune în justiție în anul 2008, la cinci ani după ce constructorul a încetat lucrările. Este demn de menționat, de asemenea, că au fost eliberate, în realitate, mai multe autorizații de construire, în mandatele primarilor Mihai Stănescu, Romul-Remus Micu și Gheorghe Tudor. Procesul dintre municipalitate și Erin a fost lung și complicat, cu multe amânări, cereri de strămutare, schimbări de apărători ai legislativului local, cu casare și trimitere spre rejudecare, în ambele cicluri procesuale Câmpina pierzând, deși părea că are toată dreptatea de partea sa. Motivele pierderii procesului care a durat aproape un deceniu (s-a terminat în 2016), nu au fost niciodată analizate riguros în plenul Consiliului Local, dar având în vedere că un an de zile procesul a fost amânat din pricina a tot felul de tertipuri și chichițe avocățești, s-ar părea că apărătorii municipalității nu au depus toate diligențele necesare pentru a obține victoria în acest război juridic, finalitate ce părea la început foarte posibilă. 

Exproprierea pentru cauză de utilitate publică

Acum câteva luni, pe la mijlocul primăverii, înainte de a ieși la pensie, într-un interviu acordat în exclusivitate publicației noastre, fostul secretar al municipiului, Paul Moldoveanu, ne-a declarat că după pierderea lungului și istovitorului proces cu firma Erin (în care legislativul local a folosit toate căile de atac posibile), municipalitatea a găsit o nouă soluție pentru a redobîndi clădirea și terenul concesionat firmei Erin (fostă Rodan): expropierea pentru cauză de utilitate publică. Succesul acestui demers ar putea duce la o finalitate fericită și izbăvitoare: desființarea pe bucăți, începând cu etajele superioare, a imobilului buclucaș, o eventuală implozie fiind periculoasă din cauza vecinătății apropiate a multor case și blocuri de locuințe. De altminteri, o expertiză MLPAT solicitată de apărătorul Câmpinei evidenția posibilitatea cedării infrastructurii de rezistență a imobilului din cauza încărcării sale cu prea multe etaje, un pericol de o gravitate extremă, pe care și școlarii o pot înțelege. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică pare a fi singura soluție, de lungă durată și costisitoare, dar singura viabilă. Aflate într-o situație asemănătoare cu a noastră, multe administrații publice din țară au folosit acest temei juridic și au câștigat procesele intentate celor în culpă, rezolvând astfel probleme ce părea de nerezolvat. Modificări recente ale legislației în construcții ne sunt favorabile. Astfel, construcţia poate fi declarată de utilitate publică în baza unor modificări ale Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru utilitate publică, dar și datorită  unor modificări legislative din domeniu care le consideră construcţii de utilitate publică şi pe cele care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor din autorizaţia de construire.

De la patru la șapte etaje

Se știe că imobilul, în proiectul său inițial, avea patru etaje, însă apoi s-au tot cerut autorizații de construire pentru încă un etaj și încă un etaj,  până s-a ajuns la cele șapte etaje pe care le are clădirea, dar și la încărcarea structurii sale de rezistență cu o suprasarcină periculoasă, greu de înțeles din două perspective: a constructorului (firma Erin, care este și proprietara imobilului, și firma care l-a construit), dar și a celor din Primărie care au eliberat autorizațiile de construire ulterioare, documente ce au dus la transformarea cestui imobil într-un pericol public. Din anul 2003, lucrările de construcție au fost abandonate, nu se știe de ce, dar circulă un zvon potrivit căruia blocul s-a înclinat într-o parte. În anul care vine, vom sărbători centenarul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, atunci când România a ajuns pentru prima oară în fruntariile sale firești, la care istoria acestui neam îi dădea dreptul. Este un eveniment care va trebui să-i sensibilizeze și să-i apropie pe toți românii (deci și pe Dan Ungureanu de reprezentanții administrației publice locale). În 2018, poate dă bunul Dumnezeu (că numai El ne mai poate ajuta), să reușim să scăpăm de acest coșmar vizual pe care fiecare trecător prin zonă îl trăiește cu toate simțurile treze, dar și cu pulsul și tensiunea arterială brusc crescute la vederea acestei construcții de nevăzut. Nemaivorbind de cei cărora le apare „blocul-schelet” și noaptea în somn, cu frisoane și transpirații reci. 

De ce s-a pierdut procesul?

La ședința ordinară a Consiliului Local din iunie 2017, aleșii câmpinenilor au aprobat demararea procedurilor în vederea exproprierii „turnului-schelet” pentru cauză de utilitate publică. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică a acestui monstru de beton va trebui decisă de către o comisie specială a Consiliului Județean, iar Consiliul Local a trimis acum câteva luni o solicitare în acest sens către legislativul prahovean. Ulterior, Consiliul Județean a solicitat Primăriei Câmpina întocmirea unei fişe tehnice pentru imobilul respectiv. Pentru că Legea construcțiilor este extrem de permisivă și nu există nicio lege în domeniu care să oblige un investitor să termine o construcție, s-a ajuns la această situație aberantă, în care constructorul și totodată proprietarul clădirii nu mai vrea sau nu mai poate finaliza construcția, dar nici nu o redă administrației publice locale, așteptând probabil să iasă din afacere numai după ce va fi despăgubit cu o sumă uriașă de către municipalitate. Nu este singura investiție pe care Dan Ungureanu, patronul firmei Erin, o „încremenește” în peisaj, lucrările la ștrandul acoperit cumpărat în 1999 de la societatea câmpineană Electroutilaj SA fiind, de asemenea, abandonate la câțiva ani de la începerea lor. La ședința Consiliului Local amintită mai sus, majoritatea din miniparlamentul câmpinean (constituită din reprezentanți ai PNL, PMP și ALDE) au votat pentru începerea procedurilor de  expropriere a blocului-schelet pentru cauză de utilitate publică. Monica Clinciu, președintele Comisiei de urbanism din cadrul Consiliului Local Câmpina, a declarat, printre altele: „Exproprierea pentru cauză de utilitate publică ar putea fi o soluție pentru deblocarea acestei situații, de vreme ce nu putem ajunge la o înțelegere cu proprietarul. Noi acum nu aprobăm exproprierea, ci demararea procedurilor, astfel încât Consiliul Județean să ne poată spune dacă este posibilă sau nu această expropriere pentru cauză de utilitate publică”. Opoziția reprezentată  de consilierii PSD s-a abținut de la vot, șeful grupului consilierilor PSD, fostul viceprimar Ion Dragomir, susținând că „înainte de a cheltui niște bani, eu cred că ar trebui să ajungem din nou în instanță cu Erin SRL. Am pierdut procesul pentru că am fost trădați de avocat. Ar trebui să începem un nou proces în care să fim reprezentați de juriștii Primăriei și nu de cineva din exterior. Juriștii noștri cunosc foarte bine problema și au tot interesul să o rezolve.” Deși a fost o declarație șocantă, în stilul caracteristic cu care ne-a obișnuit fostul viceprimar al municipiului, o declarație care mai ridică puțin vălul de mister de pe eșecul juridic al municipalității, propunerea lui Ion Dragomir nu are sorți de izbândă, întrucât căi extraordinare de atac în procesul cu firma Erin sunt imposibil de găsit, iar o rechemare în judecată a repectivei firme de construcții poate fi cu ușurință respinsă de instanța competentă, pe motiv că nu are un temei juridic valid. 

Erin se pregătește de proces

După realizarea fişei tehnice solicitate de către Consiliul Județean, legislativul prahovean ar putea declara exproprierea pentru utilitate publică a păcătosului imobil, dar numai după o dreaptă și justă despăgubire acordată firmei Erin de către municipalitatea câmpineană. Dacă Primăria și Consiliul local se vor înțelege la preț cu Dan Ungureanu, blocul va intra în proprietatea Câmpinei și va putea fi desființat cu cheltuieli apreciabile. Dacă nu se vor înțelege asupra prețului, părțile se vor întâlni iarăși în fața instanțelor de judecată, unde se vor putea cere expertize tehnice pentru evaluarea corectă a valorii de piață a imobilului. Instanța va decide doar valoarea de răscumpărare, expropierea fiind hotărâtă în prealabil de către Consiliul Județean. Cel mai probabil, dacă nu vrea să ajungă într-una din paginile negre ale istoriei câmpinene, Dan Ungureanu va trebui să accepte un preț corect, translativ de proprietate, iar municipalitatea câmpineană, după ce va deveni noul proprietar al imobilului, va putea, cu ajutorul unor macarale și utilaje speciale, să renunțe la cele trei etaje superioare și să continue lucrările la clădirea micșorată, cu închirierea sau vânzarea birourilor și spațiile comerciale amenajate, pentru a se umple cât mai repede gaura din bugetul local. Așa cum era previzibil, pentru a maximiza prețul de răscumpărare al clădirii, societatea Erin se pregătește de proces. În cadrul noului litigiu, se vor putea face maximum trei expertize pentru evaluarea financiară a clădirii: una de către Erin, actualul proprietar, una de către administraţia locală şi una de către instanța de judecată. Apoi, aceasta din urmă se va pronunţa definitiv asupra valorii de răscumpărare.

La ultima ședință a consilierilor municipali,  secretarul municipiului Câmpina, Elena Moldoveanu, a prezentat consilierilor situaţia și documentele transmise de societatea Erin. Consilierii locali și-au asumat un nou proces cu societatea Erin și continuarea demersurilor pentru exproprierea „blocului-schelet”, apreciat azi doar de cei care vor să-și încheie mai repede socotelile cu această lume, până în prezent existând trei tentative de suicid, din fericire neconcretizate. 

Adrian BRAD