Curtea de Conturi a României a dat publicității un raport de audit devastator referitor la activitatea UNIFARM S.A., distribuitorul național de medicamente aflat în proprietatea statului. Concluzia auditorilor este categorică: contracte încheiate ilegal, plăți făcute fără acoperire, medicamente cumpărate din bani publici care au ajuns la coșul de gunoi. Prejudiciul confirmat depășește 949.000 de euro.
O afacere cu un furnizor necunoscut din Turcia
Totul a început în 2020, în plină pandemie, când Ministerul Sănătății a identificat o lipsă acută pe piața românească a trei medicamente esențiale: Netrolex (antiepiletic), Streptomicină (antibiotic) și Vancotek (antibiotic). UNIFARM a primit misiunea de a le procura de urgență.
Compania a ales ca furnizor o firmă din Turcia, al cărei nume a fost anonimizat în raport. Problema? Potrivit auditorilor, verificările efectuate pe site-ul furnizorului au arătat că acea companie activa în domeniul electrocasnicelor, nu în cel farmaceutic. Mai mult, certificatul care ar fi trebuit să ateste că firma respectă standardele de distribuție a medicamentelor fusese emis abia pe 17 iulie 2020, adică după ce contractele fuseseră deja semnate.
Fișa de calificare a furnizorului, document obligatoriu conform procedurilor interne ale UNIFARM, nu purta nicio semnătură a persoanelor responsabile. Practic, compania de stat a semnat contracte în valoare de milioane de euro cu un furnizor necalificat corespunzător și fără dovezi clare că acesta era autorizat să comercializeze medicamente.
UNIFARM a invocat urgența medicală ca justificare pentru alegerea furnizorului și necalificarea prealabilă a acestuia, susținând că era o „abatere procedurală justificată de urgență și specificul contextului”, însă echipa de audit a respins acest argument, considerând că aceste „deviații de proces” sunt „veritabile încălcări ale normelor legale”.
Contracte fără viză, fără garanții, fără IBAN
Auditorii au identificat o serie de nereguli grave chiar în textul celor două contracte încheiate. Acestea erau guvernate de legislația turcă, nu de cea română. Nu conțineau clauze de garanție pentru executarea obligațiilor. Nu includeau datele bancare ale furnizorului, detaliu cu atât mai ciudat cu cât plățile s-au efectuat totuși prin virament bancar. Și, poate cel mai grav, nu au primit viza de control financiar preventive, procedura standard menită tocmai să prevină astfel de situații.
Plățile au fost dispuse direct de directorul general al companiei, iar șeful serviciului financiar-contabil le executa pe baza dreptului de semnătură electronică la bancă. Nu exista un flux formal de aprobare.
Aproape un milion de euro plătit în avans fără livrarea mărfii
Contractul prevedea că plățile se fac în tranșe: 30% avans la plasarea comenzii, restul la livrarea efectivă. Această regulă a fost ignorată în cazul medicamentului Netrolex.
UNIFARM a plătit integral în avans, 1,25 milioane de euro, pentru 100.000 de cutii de Netrolex. Furnizorul a livrat însă doar 24.010 cutii, în valoare de 300.125 de euro. Diferența în valoare de 949.875 de euro a rămas la furnizor, fără nicio livrare în contul ei, și nu a mai fost recuperată.
Compania a invocat o anexă la contract prin care susținea că se agrease plata integrală în avans. Auditorii au respins însă acest argument: contractul prevedea explicit că poate fi modificat doar în anumite condiții, iar anexa invocată nu era nici datată, nici recunoscută ca parte integrantă din contract. Concluzia Curții de Conturi: plata a fost ilegală.
Medicamente cumpărate cu milioane de lei, vândute cu câteva sute
Cele 24.010 cutii de Netrolex care au ajuns totuși în depozitele UNIFARM au avut un destin tragic. Compania a reușit să vândă doar 303 cutii, obținând venituri de aproximativ 23.000 de lei. Restul stocului, aproape 23.700 de cutii, a expirat și a fost distrus în 2024, la un cost suplimentar de peste 24.000 de lei.
Situația medicamentului Streptomicină a fost la fel de dezastruoasă: din 45.000 de cutii achiziționate, au fost vândute doar 639. Restul de 44.266 de cutii au expirat în februarie 2024 și nici până la data auditului nu fuseseră distruse.
Pierderea totală estimată numai pentru aceste două medicamente depășește 6,6 milioane de lei.
Nici situația celui de-al treilea medicament, Vancotek, nu este lipsită de probleme. UNIFARM deținea autorizații pentru 240.000 de cutii de Vancotek 500mg și 600.000 de cutii de Vancotek 1g. A comandat însă 360.000, respectiv 900.000 de cutii, adică semnificativ mai mult decât era autorizat. În cele din urmă, în cursul anului 2020, compania a recepționat 360.000 de cutii de Vancotek 500mg și 668.000 de cutii de Vancotek 1g. Concluzia auditorilor: 188.000 de cutii (120.000 de Vancotek 500mg și 68.000 de Vancotek 1g) au fost achiziționate fără nicio autorizație valabilă. Compania a remediat formal situația abia în 2021, când a obținut noi autorizații pentru cantitățile respective, acoperind astfel retroactiv depășirile din anul anterior.
Cinci ani de inacțiune
Poate cel mai șocant aspect documentat de auditori nu este prejudiciul în sine, ci inacțiunea prelungită a companiei după ce problema a fost identificată.
Încă din vara lui 2020, Consiliul de Administrație al UNIFARM știa că există sume plătite în avans fără acoperire în livrări. Au fost elaborate note interne, au circulat e-mailuri, s-au purtat discuții, dar timp de aproape cinci ani nu a fost inițiată nicio procedură legală de recuperare a celor 949.875 de euro.
Abia după ce Curtea de Conturi a comunicat proiectul raportului de audit, în toamna lui 2025, UNIFARM a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, solicitând tragerea la răspundere penală a celor vinovați și constituindu-se parte civilă pentru suma respectivă.
Între timp, furnizorul turc a trecut la contraofensivă: în decembrie 2024, acesta a inițiat o procedură de mediere prin care a cerut de la UNIFARM 600.000 de euro cu titlu de daune. Medierea s-a încheiat fără rezultat, în dezacord.
O companie cu probleme structurale
UNIFARM nu este la prima criză majoră. Compania acumulase datorii uriașe în urma achizițiilor din pandemia COVID-19, ajungând să beneficieze în 2025 de o conversie în acțiuni a unor datorii de aproape 489 de milioane de lei față de stat. Practic, statul a transformat o creanță bugetară în participație la capitalul social, pentru a salva compania de la colaps.
Raportul Curții de Conturi descrie și o instabilitate cronică la conducere: în perioada 2020–2022 s-au succedat nu mai puțin de șapte directori generali, doi dintre ei fiind suspendați din funcție ca urmare a unor măsuri de control judiciar dispuse în dosare penale.
Ce urmează
Curtea de Conturi a formulat un set amplu de recomandări, cu termen de implementare 30 iunie 2026: recuperarea prejudiciului, respectarea procedurilor de achiziție, aplicarea vizei de control financiar preventiv, corectarea înregistrărilor contabile eronate și o mai bună gestionare a stocurilor de medicamente.
Conducerea actuală a UNIFARM a acceptat constatările și a declarat că nu are puncte de vedere divergente față de concluziile auditorilor. Rămâne de văzut dacă plângerea penală formulată in extremis va conduce și la tragerea la răspundere a celor responsabili pentru una dintre cele mai costisitoare gestionări defectuoase de fonduri publice din sectorul sanitar românesc.
Se știe că toate companiile de stat sunt adevărate găuri negre pentru buget.Miliarde de euro se pierd anual în aceste companii care sunt conduse ,invariabil ,de politrucii plasați de partidele politicice.Și în acest caz nimeni nu va fi tras la răspundere penală, banii s- au pierdut și nimeni nu ia nicio măsură.De ce oare? Păi întrebații pe politicienii din toate partidele.