Cea de a treia conferinţă culturală Lemet, care a avut loc la Casa de Cultură vineri, 30 martie, l-a avut drept invitat pe antropologul şi cercetătorul Mirel Bănică, angajat al Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Invitatul a fost prezentat câmpinenilor amatori de cultură de către scriitorul Codruţ Constantinescu.
Autor al unor volume importante şi interesante despre fenomenul religios şi, mai ales, despre evoluţia ortodoxiei româneşti („Biserică, Stat şi Societate în anii 30”, „Locul celuilalt. Ortodoxia în modernitate”, „Religia în fapt. Studii, schiţe şi momente” sau „Nevoia de miracol. Practica pelerinajului în România contemporană”), Mirel Bănică, născut în 1971 la Ianca, judeţul Brăila, ar fi şi un reporter de prim rang, după cum menţiona Luca Niculescu, actualul ambasador al României la Paris, în timpul lansării ultimului volum al lui Mirel Bănică în cadrul Târgului de carte Gaudeamus din 2014. Codruţ Constantinescu afirma chiar că implicarea reportericească a lui Mirel Bănică s-ar asemui întrucâtva cu cea a unui alt mare reporter francez, Albert Londres, din anii 1920-1930.
Invitatul conferinţei are legături şi cu oraşul Câmpina, aşa cum a subliniat gazda şi iniţiatorului evenimentului, Codruţ Constantinescu, căci Mirel Bănică şi-a efectuat stagiul militar la Unitatea de Jandarmi din Câmpina. De altfel, în volumul memorialistic „Fals jurnal de căpşunar” (2010) se află câteva notaţii spumoase care fac referire la această scurtă perioadă din viaţa lui Mirel Bănică. În anul 2015, volumul său despre practica pelerinajului religios a fost lansat şi la Casa Praznicar din cartierul Slobozia, în prezenţa unui public numeros, ea fiind prezentată de preotul Petru Moga şi de eseistul Christian Crăciun. „Spre deosebire de unii apologeţi fanatici şi iraţionali ai ortodoxiei, Mirel Bănică a ştiut să-şi păstreze luciditatea analitică, chiar dacă este implicat în trăirea fenomenului creştin ortodox” a mai spus Codruţ Constantinescu.
Conferinţa susţinută cu mult aplomb şi har de Mirel Bănică a atins multe puncte vitale pentru înţelegerea ortodoxiei româneşti de azi, de la pierderea memoriei religioase, definirea secularizării (ar fi două astfel de fenomene, unul, cel experimetat în Uniunea Sovietică şi în celelalte regimuri comuniste, când bisericiile au fost dinamitate sau transformate în hambare şi depozite şi altul, cel actual), inclusiv o critică a Uniunii Europene, care nu încurajează deloc practica religioasă, ci mai degrabă procesul de secularizare (iar noi, ca societate nu ne-am afla în această tabără, dimpotrivă), până la faptul că ortodoxia nu poate fi separată de stat şi politică, iar aceasta ar fi o capcană. O altă problemă gravă pentru ortodoxia românească ar fi declinul satului şi a lumii rurale, societatea românească având în continuare nevoie de sacrul rural.
Mirel Bănică a combătut şi percepţia pe care o difuzează mass-media românescă,conform căreia pelerinii ortodocşi ar fi înapoiaţi. Ortodoxia lui Mirel Bănică ar fi una a bunului simţ, iar fără ea poporul român nu s-ar mai putea defini cu adevărat în acest colţ de lume. La sfârşitul intervenţiei sale, Mirel Bănică, a avut un dialog incitant cu publicul câmpinean prezent, care nu s-a sfiit şi i-a adresat numeroase întrebări. În ciuda faptului că manifestarea s-a suprapus parţial cu spectacolul folcloric dedicat Unirii Basarbiei cu România (unire care a avut loc pe 27 martie şi nu pe 30!), conferinţa a fost un adevărat eveniment cultural, mai ales că a avut loc în apropierea Sfintei Sărbători a Paştelului ortodox (şi în Vinerea Mare a credincioşilor catolici, nu puţini în Câmpina).
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!