Anul 2020 a început, cel puţin din punctul de vedere al noului Guvern liberal de la Bucureşti, sub auspiciile unor noi teme de interes public ce par să dezmorţească societatea civilă şi să creeze noi spaţii de controverse între cele două falii sociale: salariaţii sistemului bugetar şi salariaţii din mediul privat. Premierul Ludovic Orban a criticat faptul că salariile din sectorul public sunt extrem de mari faţă de cele din sectorul privat, pe activităţi similare, declarând, între altele că „am ajuns în situaţia în care salariul mediu în sectorul public e mai mare decât salariul mediu în sectorul privat, am ajuns în situaţia în care, în mod neloial, de fapt, Guvernul prin reglementările lui şi prin modul în care plăteşte salariile în sectorul public, creează o concurenţă mediului privat şi asta în condiţiile în care mulţi angajaţi la stat nu fac nimic, pur şi simplu taie frunză la câini şi îşi încasează leafa de pomană”.
Schimbând registrul, la rândul său ministrul Finanţelor, Florin Câţu, a generat alte controverse abordând abrupt câteva teme legate de reformarea sistemului public de pensii sau digitalizarea şi informatizarea ANAF – reducerea evaziunii fiscale şi a birocraţiei din acest domeniu: „informatizarea sistemului de colectare de la ANAF este singura soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare şi reducerea evaziunii fiscale. Digitalizarea ANAF implică reducerea substanţială a birocraţiei, simplificarea interacţiunii între cetăţean şi stat, reducerea numărului de angajaţi de la ghişee, aşadar o serie de beneficii incontestabile. Am spus din primul moment, de la audierile din Parlament, că ăsta este cel mai important proiect pe care am să îl duc la capăt în calitate de ministru”.
În ceea ce priveşte sistemul public de pensii, Câţu a avertizat, fără menajamente, că în viitor acesta se poate prăbuşi dacă nu se iau măsuri urgente: „Sistemul de pensii trebuie reformat în întregime, altfel cei născuţi în anii 70 nu vor mai lua pensie, pentru că nu va avea cine să le-o plătească. Trebuie să luăm o decizie foarte rapid, pentru că reformarea nu se întâmplă peste noapte, durează 10-15 ani până reaşezăm situaţia. Este momentul să venim cu o viziune pe termen lung”. Dezbaterile pe aceste teme de mare actualitate continuă în societatea civilă şi liberalii par hotărâţi să îşi asume responsabilitatea aplicării lor. Rămâne de văzut în ce măsură vor reuşi în condiţiile în care volatilitatea politică românească este destul de ridicată în aceste vremuri.
Dincolo de intenţiile şi politicile guvernelor, prea puţin puse în practică în ultimii 30 de ani, administraţiile publice locale se înscriu şi ele, ce-i drept destul de timid, în programul reformelor instituţionale ce au drept scop simplificarea birocraţiei, digitalizarea serviciilor publice şi chiar eficientizarea resurselor bugetare. Cu alte cuvinte, încearcă să revină cu picioarele pe pământ, în relaţia cu cetăţeanul, după „marea împărţeală” de salarii şi joburi obţinute meritat sau nemeritat în sistemul public din ultimii ani.
Administraţia publică câmpineană, cu un aparat de lucru destul de stufos, pe alocuri nereformat, dar bine plătit, dă semne de revigorare, cel puţin în ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor şi corelarea sistemică a propriilor decizii interne. Despre aceste proiecte, ce sunt gândite să aducă o simplificare a relaţiei cu cetăţeanul, am aflat mai multe noutăţi de la şeful Direcţiei Economice a Primăriei, Alice Tudorache:
„Proiectul de digitalizare a serviciilor publice câmpinene este în stadiul de contractare şi implementare. La sfârşitul acestei luni încheiem contractul cu firma care se va ocupa. Asta înseamnă că în curând se va începe lucrul la portalul ce va îngloba toate serviciile administraţiei publice locale, adică cele care lucrează efectiv cu publicul. Astfel, cetăţeanul va putea intra pe acest portal să îşi rezolve cererile fără să mai ajungă la ghişeu. Proiectul are o durată de implementare de 18 luni; a început în iulie anul trecut şi se va încheia la începutul anului viitor. Cred că prin februarie 2021, cetăţenii Câmpinei vor avea la dispoziţie acest portal şi serviciile publice locale vor intra într-o altă etapă, mult mai transparentă, dar şi mai prietenoasă cu cetăţenii. În ceea ce priveşte proiectul de corelare internă, sistem integrat al serviciilor din administraţie, suntem tot în stadiul de implementare şi cred că până în vara acestui an va funcţiona. Aici ne-am mişcat mult mai repede. Sistemul integrat înseamnă, de fapt, corelarea platformelor interne, astfel încât toate serviciile din Primărie să lucreze în conexiune directă şi nu separat, ca până acum. În acest fel se vor scurta timpii de reacţie la cererile cetăţenilor şi nu numai. Vom rezolva mai repede problemele fără să mai fie nevoie de alte operaţiuni suplimentare. Cele două proiecte vor aduce un plus de eficienţă şi cred că din 2021 se va vedea acest lucru”.
Despre bugetul public local, pentru anul 2020, nu sunt prea multe de spus în acest moment. El se află în chinurile facerii şi va fi prezentat, spre consultare publică, în data de 21 ianuarie. Cu siguranţă nu ne putem aştepta la mari surprize, în sens pozitiv, având în vedere că gradul de colectare şi încasare a veniturilor a fost unul în scădere în 2019, aproximativ 87% faţă de peste 95% în alţi ani. Motivul scăderii procentuale este pus pe seama deciziei fostului Guvern de a nu mai repartiza fondurile cuvenite din impozitul pe venit, dar să nu uităm de faptul că nici firmele câmpinene, plătitoare ale unei importante părţi din impozitele şi taxele locale, nu o duc prea bine şi asta afectează bugetul public. Să nu mai vorbim de procentul ridicat de cheltuieli salariale şi creditele bancare ce aşteaptă să fie rambursate. Aşa că nu este cazul să ne aşteptăm la mari realizări publice în anul 2020, pentru simplul motiv că punga oraşului este cu mult mai subţire decât ne imaginăm.
