Șase proiecte muzicale, artiști români și invitați internaționali au urcat, timp de două seri, pe scena Festivalului de Jazz de la Câmpina. Ajuns la cea de-a XIII-a ediție, unul dintre cele mai longevive evenimente culturale ale orașului s-a încheiat duminică, 9 august, la Tenis Seva Parc, într-un nou decor și cu un program dedicat exclusiv jazzului.
Ediția din acest an a venit cu mai multe schimbări. Cea mai vizibilă a fost, fără îndoială, locația. După ce, ani la rând, evenimentul s-a desfășurat la Casa Tineretului, iar edițiile recente au fost găzduite de Parcul Mițu-Chițu și, apoi, de curtea Castelului Iulia Hasdeu, în 2026 scena s-a mutat la Tenis Seva Parc. Schimbarea de decor s-a simțit și în numărul spectatorilor. Publicul nu a mai fost la fel de numeros ca la edițiile găzduite mulți ani la rând de ștrandul Casei Tineretului, însă acest lucru nu a diminuat valoarea artistică a festivalului. Dimpotrivă, cei care au ales să vină au avut parte de două seri în care muzica a fost, fără exagerare, de cea mai înaltă calitate. O altă schimbare a fost durata festivalului: dacă în mod obișnuit programul se desfășura pe parcursul a trei zile, anul acesta concertele au fost concentrate în doar două seri.
Ediția din 2026 a venit și cu o altă particularitate în ceea ce privește programul muzical. Dacă până acum vorbeam despre Festivalul Jazz-Rock, iar în edițiile precedente pe scenă au urcat și trupe sau artiști de blues, rock și din alte zone muzicale apropiate jazzului, ediția a XIII-a a fost dedicată exclusiv jazzului.
Este o alegere care schimbă, într-o anumită măsură, profilul evenimentului. De la un festival cu o paletă muzicală mai largă, care putea atrage atât iubitori de jazz, cât și publicul de blues sau rock, evenimentul pare să se îndrepte acum către un festival de nișă, adresat unui public mai restrâns, dar probabil mai specializat și mai fidel genului.
Este greu de spus, după o singură ediție, dacă aceasta este o direcție asumată sau doar o formulă artistică aleasă pentru acest an de fondatorul festivalului, Liviu Briciu.
Sâmbătă, de la tinere talente la experiență internațională
Prima seară a festivalului a fost deschisă de Soul Ties, un proiect vocal-instrumental format din tineri muzicieni, studenți ai Universității Naționale de Muzică din București, care și-a făcut loc în ultimii ani în programul unor evenimente dedicate jazzului din România. Soul Ties a fost, de altfel, prezent și la Craiova Jazz Festival, unde proiectul a fost inclus într-o serie de concerte care au adus împreună mai multe generații și stiluri ale jazzului românesc contemporan.
A urmat Jazz Quarters Trio (JQT Project), unul dintre proiectele tinere care au început deja să-și construiască un nume pe scena jazzului românesc. Trio-ul îi are în componență pe Vlad Briciu – pian și sintetizatoare, Diego Cervantes – tobe și Decebal Badila – bass și nu se află la primele apariții importante. În 2023, Jazz Quarters a obținut locul al II-lea la Jazz in the Park Competition, rezultat care i-a adus și invitația de a cânta pe scena festivalului Jazz in the Park. În palmaresul lor se regăsesc, de asemenea, participări la competiții și festivaluri precum Johnny Răducanu International Jazz Competition, Jazz Napocensis, JazzX, Jazz at Bran Castle și The Jazz Cave Festival.
Programul primei seri a fost încheiat de întâlnirea dintre Koszica și Peter Sárik Trio. Pentru Peter Sárik Trio, prezența la Câmpina a însemnat și o reîntâlnire cu publicul câmpinean, într-un moment în care formația traversează o perioadă intensă pe scenele internaționale.
Trio-ul condus de pianistul și compozitorul maghiar Peter Sárik este considerat una dintre formațiile importante ale jazzului din Ungaria, cu turnee în numeroase țări și apariții la Londra, Paris, Berlin, Helsinki, Istanbul sau Beijing. Formația este cunoscută și pentru maniera în care apropie jazzul de publicul larg, prin reinterpretări ale unor teme clasice și pop și printr-o energie scenică apropiată, uneori, de cea a unui concert rock.
Iar colaborarea cu Koszica nu este una întâmplătoare. Proiectul Koszica & Peter Sárik Trio a lansat în 2025 albumul Indulj el – Step onto your path, iar în 2026 cei patru au continuat să apară pe scene internaționale, inclusiv în cadrul unor turnee în Asia.
Duminică, nume consacrate și voci ale noii generații
O seară de vară excelentă, o atmosferă relaxată și trei proiecte muzicale care au ridicat treptat nivelul serii: Indigo, Liviu Negru Quartet și Sorin Zlat Trio & Anita Petruescu.
Indigo a adus în fața publicului energia unei generații tinere de muzicieni. Proiectul a fost prezentat în acest an și în cadrul seriei Green Hours Jam Lab Sessions, unde formația a fost descrisă ca un laborator de improvizație și interacțiune muzicală.
A urmat Liviu Negru Quartet, un nume deja bine cunoscut iubitorilor de jazz din România. Chitaristul Liviu Negru are o experiență consistentă pe scenele de jazz și este membru al Big Band-ului Radio. A participat de-a lungul anilor la festivaluri precum Bucharest Jazz Festival, Ploiești Jazz Festival, Târgu Mureș Jazz Festival și Sibiu Jazz Festival. În 2025, Liviu Negru și-a lansat primul album în calitate de lider, Bring the Good News, material realizat împreună cu Vlad Briciu, Alex Buzuc și Adi Tetrade.
Finalul serii a aparținut lui Sorin Zlat Trio & Anita Petruescu, o combinație care a adus pe scena de la Seva Parc două nume importante ale jazzului românesc contemporan.
Sorin Zlat este unul dintre muzicienii români cu un palmares internațional impresionant. Pianist, clarinetist și compozitor, el a câștigat, printre altele, Marele Premiu la competiții internaționale de la Getxo, Monaco și Jacksonville, iar în 2020 a devenit Yamaha Artist. A cântat pe scene și festivaluri importante din România și din străinătate și a împărțit scena cu artiști precum Branford Marsalis, Chick Corea, Lee Konitz, Chris Potter sau Chucho Valdés.
La rândul său, Anita Petruescu este una dintre vocile tot mai vizibile ale noii generații de jazz românesc. În 2026, agenda sa a inclus concerte alături de Sorin Zlat, FilJazz Trio, Big Band-ul Radio și alte proiecte, inclusiv apariții internaționale. Anul trecut, s-a numărat printre finaliștii celui de-al 13-lea sezon al emisiunii Vocea României.
Un festival care a demonstrat că poate merge mai departe
Festivalul de Jazz de la Câmpina își confirmă, și după 13 ediții, profilul construit de-a lungul anilor: artiști valoroși, proiecte muzicale diverse, deschidere către nume internaționale și, mai ales, dorința de a aduce într-un oraș de provincie muzică pe care, de multe ori, publicul trebuie să o caute în București sau la marile festivaluri din țară.
Evenimentul a fost organizat, ca în ultimii ani, exclusiv din fonduri private, cu sprijinul unor companii și organizații locale. Pentru un festival ajuns la a XIII-a ediție, continuitatea nu este deloc un lucru simplu, iar faptul că mediul privat a găsit resurse pentru ca acesta să meargă mai departe reprezintă, în sine, un semnal important pentru viața culturală locală.
Principalii sponsori au fost Aveuro International și Asociația Solidaritate și Dezvoltare în Câmpina. Printre susținătorii evenimentului s-au numărat, de asemenea, Lemet, sponsor cu tradiție al festivalului, și Dental Art Clinique
Un detaliu cu valoare simbolică
Ambii fii ai lui Liviu Briciu, fondatorul Festivalului de Jazz de la Câmpina, au urcat în acest an pe scena festivalului. Vlad și Horia Briciu au concertat în cadrul ediției a XIII-a, după ce, ani la rând, au fost prezenți în public, încă de la vârste foarte fragede. De această dată, cei doi nu au mai privit scena din public, ci au devenit parte din poveste. Absolvent al Conservatorului, Vlad Briciu a concertat alaturi de Decebal Badila si Diego Cervantes, în timp ce Horia a performat alături de cei de la Indigo, colegii ai săi, studenți la Conservator.
Va exista și ediția a XIV-a?
După ștrandul Casei Tineretului, Parcul Mițu-Chițu, Castelul Iulia Hasdeu și, acum, Tenis Seva Parc, festivalul pare să fi devenit aproape la fel de mobil pe cât este de longeviv. Poate că anul viitor va exista o nouă locație sau poate că festivalul se va întoarce într-unul dintre spațiile care i-au devenit familiare publicului fidel.
Cert este că, după două seri de muzică bună, rămânem cu aceeași întrebare pe care, probabil, și-o pun deja toți iubitorii genului: ne vedem la anul?
Pentru cei care vor să retrăiască atmosfera festivalului, vă invităm să urmăriți selecțiile video realizate în cele două zile de concerte.
Elena PĂUN
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!