Referendumul din 6 și 7 octombrie 2018 nu a fost validat, deoarece prezența la urne a fost de aproape 20,5%, nefiind îndeplinit cvorumul de 30% (din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale) impus de lege. La două zile de la încheierea referendumului pentru redefinirea familiei în Constituție, după numeroase informări și dezbateri la radio și la televizor, în presa românească de toate felurile, credem că cea mai corectă și mai sănătoasă concluzie ce s-ar putea trage din cel mai costisitor și mai inutil exercițiu de democrație mioritică este că românii nu mai pot fi manipulați de clasa politică neaoșă, de politicieni fără Dumnezeu, de guvernanți fără rușine. Neproducând niciun efect, în afară de cel al cheltuirii unei sume considerabile din bugetul de stat, este mai interesant de aflat cum s-a ajuns la acest referendum, decât ce se va întâmpla după centralizarea datelor de către Biroul Electoral Central. Referendumul a fost susținut puternic de către conducerea Bisericii Ortodoxe Române, dornică să-și refacă imaginea șubrezită după cazul Colectiv, și promovat gradual, cu un politicianism de cea mai pură esență fariseică, de către primul mustăcios al țării, Liviu Dragnea. Președintele PSD și al Camerei Deputaților s-a agățat de referendum ca de o o frânghie care să îl scoată din prăpastia atacurilor disidenților săi din conducerea celui mai mare partid din România. Prin gura sa de politician versat, el a purtat referendumul prin tot felul de apariții televizate și luări de poziție publice, ca pe o haină aducătoare de milioane de voturi la viitoarele alegeri parlamentare, o haină care să-i repare prestigiul și puterea în partid, afectate de stilul său discreționar de conducere a PSD, de statutul de infractor dovedit și condamnat într-un dosar penal soluționat definitiv, precum și de statutul de prezumtiv infractor în câteva dosare penale ce urmează a fi instrumentate sau finalizate. Dacă ar fi fost validat referendumul, iar participarea ar fi fost mult peste pragul de validare, milioanele de buletine favorabile ar fi fost în avantajul liderului PSD, care este cunoscut ca un bun manipulator de electori și aducător de voturi. Baronii partidului și toți membrii Comitetului Executiv Național PSD i-ar fi căzut iarăși la picioare, pentru că, desigur, și-ar fi spus toți: „Unul ca el, mai rar, unul care câștigă alegerile cum numai el știe și care ne menține mereu la guvernare, păi, unul ca Liviu ne trebuie”. Citiți mai jos povestea acestui referendum.
Un referendum născător de patimi
Conform Wikipedia.org, referendumul din 6 și 7 octombrie 2018 a avut la bază o inițiativă cetățenească demarată de Coaliția pentru Familie la sfârșitul anului 2015. Inițiativa a strâns numărul de semnături necesare pentru a iniția un proiect de lege constituțional (500.000), ba chiar de șase ori mai mult (s-au strâns peste 3.000.000 de semnături). Ea a fost sprijinită activ de Biserica Ortodoxă și de Biserica Romano-Catolică. Inițiativa a vizat înlocuirea sintagmei „între soți”, din art. 48, alin. (1) al Constituției, cu una mai restrictivă: „între un bărbat și o femeie”. Potrivit expunerii de motive din proiectul de lege pentru modificarea Constituției, acesta „își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de «soți» (…) ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de «familie», a raportului dintre «familie» și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie”. Căsătoria este deja reglementată în articolul 277 din Codul civil, care interzice alte forme de conviețuire echivalente cu aceasta (căsătoriile și parteneriatele civile între persoane de același sex). Organizațiile care apără drepturile omului au văzut în această inițiativă o restrângere flagrantă a drepturilor minorității LGBT. Comunitatea LGBT este formată din lesbiene (L), homosexuali (G, de la gay, traducerea din engleză), bisexuali (B, persoane care manifestă atracție simultană pentru ambele sexe) și transsexuali (T, persoane care vor să-și schimbe sexul sau chiar și l-au schimbat).
Curtea Constituțională, totuși, a avizat propunerea de modificare, pe 20 iulie 2016, reținând că ea nu aduce nicio ingerință vreunui drept individual. Propunerea de revizuire a fost avizată pozitiv și de Camera Deputaților, pe 27 martie 2017, însă organizarea referendumului a fost amânată după ce, în septembrie 2017, 38 de senatori PNL și USR au atacat noua formă a Legii referendumului la Curtea Constituțională din România. Forul celor nouă judecători constituționaliști a respins ulterior sesizarea. Pe 11 septembrie 2018, Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat propunerea de revizuire a Constituției cu 107 voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” și șapte abțineri. Întrebarea adresată alegătorilor a fost „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”, întrebare la care aceștia au trebuit să răspundă cu „da” sau „nu”. Înainte de alegerile din decembrie 2016, Coaliția pentru Familie a încheiat un acord de colaborare cu PSD, ALDE și PNL, prin care cele trei partide promiteau să susțină revizuirea art. din Constituția României, în care e definită noțiunea de „familie”. Potrivit actului normativ adoptat de Guvern pe 18 septembrie 2018, întrebarea adresată alegătorilor la referendumul pentru revizuirea Constituției este „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”, întrebare la care alegătorii trebuiau să răspundă „da” sau „nu”. Forma întrebării este stabilită prin lege, respectiv articolul 7 din Legea nr. 3/2000, actualizată în 2018. Indiferent de tema referendumului, dacă scopul e modificarea Constituției (un articol sau mai multe), întrebarea e una standard, stipulată în articolul 7 alin. 1 din legea amintită mai sus, prin următoarea formulare: „Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament”. Referendumul a eșuat, întrucât nu a fost atins pragul de validare. Conform Biroului Electoral Central, 20,41% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne în cele două zile dedicate referendumului. Aceasta este prima inițiativă cetățenească demarată în România de la căderea comunismului în 1989.
Coaliţia pentru Familie
Coaliția pentru Familie este o asociație fără statut juridic, neafiliată confesional sau politic, la care au aderat 44 de organizații neguvernamentale, fundații și asociații și patru federații românești care militează pentru promovarea valorilor familiei tradiționale. Obiectivele declarate ale Coaliției sunt: menținerea definirii familiei, în legislație și în Constituție, ca instituția fundamentală pentru societate întemeiată pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie și pe raporturile juridice părinte-copil și clarificarea Constituției în acest sens; informarea populației tinere cu privire la importanța, unicitatea și beneficiile căsătoriei și familiei astfel întemeiate; sprijinirea familiei din punct de vedere social, cultural și legislativ și respectarea ei ca instituție de care depinde bunăstarea individuală și a întregii societăți; nerecunoașterea formelor alternative de conviețuire precum concubinajul care descurajează cuplurile să se mai căsătorească; politicile publice și legislația să aibă ca prioritate creșterea și educarea copilului într-un mediu familial complet și stabil, cu o mamă și un tată; scoaterea avortului în afara legii. În 2013, cu ocazia discuțiilor în vederea revizuirii Constituției, Coaliția pentru Familie a militat pentru redefinirea conceptului de familie din articolul 48 printr-o formulare mai restrictivă. Ulterior, proiectul de lege de modificare a Constituției a fost respins la Curtea Constituțională. Tot în 2013, Coaliția pentru Familie a acuzat Ministerul Educației că încalcă legea pentru că permite și promovează sărbătorirea Halloween-ului în școlile românești. În repetate rânduri, Coaliția s-a opus legalizării formelor alternative de conviețuire, precum concubinajul sau parteneriatului civil, considerând că această legalizare nu are decât rolul de a diminua importanța familiei și de a face acceptabilă ideea căsătoriei cuplurilor homosexuale în ochii opiniei publice. În 2016, Coaliția pentru Familie a strâns trei milioane de semnături în favoarea înlocuirii exprimării „soți” cu exprimarea „un bărbat și o femeie”, în articolul 48 privind familia din Constituția României.
Imediat după depunerea celor trei milioane de semnături în Parlamentul României, o scrisoare deschisă de susținere a comunității LGBT semnată de 1.000 de personalități publice (printre care regizori, cântăreți, oameni din industria modei, artiști și intelectuali) a devenit o petiție online care, în scurt timp, a strâns peste 11.000 de semnături. Biserica Ortodoxă Română și-a anunțat sprijinul oficial pentru inițiativă la mijlocul lunii ianuarie 2016. Organizația evanghelică Liberty Counsel și ong-ul conservator Alliance Defending Freedom și-au exprimat public susținerea față de inițiativă și au prezentat Curții Constituționale note de informare în sprijinul unui referendum. Atât Liberty Counsel, cât și Alliance Defending Freedom sunt descrise de Southern Poverty Law Center ca grupuri de ură anti-LGBT. În iulie 2016, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre unanimă prin care avizează pozitiv inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției, în sensul în care aceasta respectă limitele revizuirii in privința drepturilor omului. Organizațiile care militează pentru drepturile LGBT, precum ACCEPT, MozaiQ și TRANSform, și-au exprimat nemulțumirea față de decizia CCR, susținând că aceasta ar putea duce „la o creștere a tensiunilor sociale și a infracțiunilor motivate de ură”. Mai mult, 24 de ong-uri românești, printre care Amnesty International, Comisia Internațională a Juriștilor, ILGA-Europe și European Commission on Sexual Orientation Law au avertizat că inițiativa va duce la limitarea dreptului la nediscriminare și la viață privată și de familie al persoanelor LGBT. Coaliția pentru Familie se descrie ca o inițiativă civică independentă, neafiliată niciunei religii. Cu toate acestea, dintre cei 44 de membri listați, mulți împărtășesc opinii politice și religioase puternice.
Posibilităţi de fraudare a referendumului
Expert Forum a atras atenția asupra unor modificări în legislație care puteau vicia rezultatul referendumului. Modificările aduse Legii referendumului prin OUG 86/2018 privind organizarea și desfășurarea referendumului au fost aspru criticate de mai multe ong-uri. Ordonanța amintită mai sus a intrat în vigoare pe 18 septembrie 2018 și s-a aplicat la acest referendum. Una dintre cele mai contestate modificări o constituie precizarea (sintagma din procesele-verbale care s-au încheiat), că numărul participanților trebuie să fie mai mare sau egal numărul voturilor aflate la final în urne (”Da”, ”Nu” sau voturile nule).
Modificarea le permite celor din secții, câtă vreme se înțeleg să facă asta, să semneze pe listă, inclusiv pentru oameni care nu se prezintă la vot, trecându-i ca prezenți la urne, iar la final nu contează că numărul buletinelor de vot nu este egal cu prezența de pe listă. Liviu Dragnea a făcut tot ce se putea pentru ca participarea românilor la referendum să fie numeroasă, iar cu această reușită să se împăuneze și să își consolideze poziția (tot mai șubrezită), de lider de necontestat al partidului celor trei roze. Soclul mustăciosului începe să se clatine, mustața sa pare tot mai pleoștită, iar dinții, tot mai rari și mai galbeni. De ce ar fi făcut cineva o astfel de fraudă? Pentru că referendumul a avut două condiții de validare: 1. prezența la urne a 30% dintre românii cu drept de vot, adică vreo 5,5 milioane de români; 2. voturile favorabile validate a 25% dintre românii cu drept de vot, adică în total vreo 4,7 milioane de voturi. Cu alte cuvinte, dacă la vot s-ar fi prezentat doar 4,7 milioane de oameni și ar fi votat, dar pe liste aparea că s-au prezentat peste 5,5 milioane, chit că diferența de buletine nu putea fi găsită, referendumul ar fi fost validat.
Instituţia căsătoriei în Europa
România este una dintre țările europene care nu acordă niciun fel de recunoaștere legală cuplurilor de același sex. În comparație, 13 state europene oficiază căsătorii între persoane de același sex. Alte țări aflate în estul Europei, cum ar fi Bulgaria, Letonia, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Serbia, Ucraina, Croația, Macedonia, Slovacia și Ungaria au limitat prin Constituție căsătoriile la persoane de sexe opuse. Pe glob, căsătoriile între persoane de același sex sunt permise în 25 de țări, iar în Mexic doar în unele provincii. Ulterior demarării inițiativei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cazul Chapin et Charpentier c. France că dreptul cuplurilor de același sex de a se căsători nu e un drept în sensul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și nu e obligatoriu sa fie implementat în legislația statelor member. Totuși, într-un caz anterior, Oliari and others v. Italy, Curtea stabilise că țările membre sunt obligate să ofere acestor cupluri o formă de protecție legală.
În anul 2009, Guvernul a promulgat Codul civil care, la articolul 259, alineatul 1, definea căsătoria ca „uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie”. Constituția României, la articolul 48, folosind doar termenul de soți fără să restrângă explicit sexul sau numărul soților, a lăsat acest lucru la latitudinea legiuitorului. Această formulare ar putea însemna legalizarea căsătoriilor gay în viitor, fără a fi necesar un amendament constituțional. Deși propuneri pentru legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex nu au fost aduse niciodată în Parlament, inițiative de reglementare a uniunilor civile au existat în 2008, 2010, 2013, 2015 și 2016, toate fiind respinse sau retrase de inițiatori, cu excepția ultimei, care se află încă în discuție la Parlament. Potrivit președintelui Coaliției pentru Familie, Mihai Gheorghiu, motivul pentru care asociația și-a dorit să modifice definiția căsătoriei în Constituție este că există o diferență între legea fundamentală și Codul civil, vrând „să pună la adăpost definiția căsătoriei de fluiditatea opiniilor juridice”. Propunerea legislativă de revizuire a Constituției a fost depusă la Senat pe 23 mai 2016. Inițiativa a fost însoțită de o scrisoare de 30 de metri, semnată pe treptele Senatului de mai mulți voluntari ai Coaliției pentru Familie. Pe 20 iulie 2016, Curtea Constituțională a constatat îndeplinirea condițiilor pentru introducerea inițiativei în dezbaterile parlamentare, în sensul în care aceasta respectă limitele revizuirii, însă judecătorii nu s-au pronunțat pe fondul problemei – definirea căsătoriei ca uniune între femeie și bărbat –, și nici asupra oportunității. Decizia a fost luată în unanimitate și, drept consecință, inițiativa a putut intra în dezbaterea Parlamentului, care a aprobat-o, după care s-a trecut la organizarea tehnică a referendumului.
Referendumul din 6 și 7 octombrie 2018 a costat aproape 40 de milioane de euro (184 de milioane de lei). Cu acești bani s-ar fi putut face în România trei-patru spitale regionale sau zece pasaje rutiere supraterane asemănătoare cu cel existent la intrarea în Câmpina. Toți guvernanții care s-au perindat prin fruntea României post-decembriste s-au plâns de lipsa banilor pentru diverse mari investiții publice. Cine să-i mai creadă?
Aproape 92% dintre voturile valabile au fost „Da”
Biroul Electoral Central a anunţat luni primele rezultate parţiale ale referendumului pentru familie. Conform BEC, după centralizarea rezultatelor din 98,3% din secţiile de votare, pentru redefinirea familiei au votat 91,61%, iar împotrivă 6,42%. „Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul <Da> a fost de 3.461.581, care reprezintă 91,61% din numărul participanţilor. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul <Nu> a fost de 242.671, care reprezintă 6,42% din numărul participanţilor. Numărul voturilor nule – 74.414, care reperezintă 1,97% din numărul participanţilor”, a declarat preşedintele BEC, Marius Ionel Ionescu. La Câmpina s-au prezentat la urne 18,21% din totalul celor 31.521 de persoane înscrise pe liste.
