
Denisa Necula:
“Locuiesc în comuna Cornu şi sunt mama unui copil cu probleme grave de sănătate, copil care, din anul 2000, este pacientul d-nei dr. Minerva Stanciu. Am aflat de sancţiunea primită de d-na doctor şi sunt indignată, mâhnită de nedreptatea făcută pentru faptul că a avut curajul să arate adevărul. Timp de opt ani în care am solicitat ajutorul d-nei doctor şi de mai multe ori pe lună, pot să spun cu mâna pe inimă că are dreptate să ceară condiţii de muncă decente, mai ales că este vorba de un cabinet de pediatrie, unde copiii noştrii trebuie să se simtă bine. Până în urmă cu câteva luni şi-a desfăşurat activitatea în condiţii improprii, într-o clădire veche, gata să se prăbuşească. Dacă îi pasă cuiva de copiii cu probleme deosebite, pe care alţi doctori îi trimit mai departe, vă rog din suflet să faceţi ceva pentru a ridica sancţiunea nemeritată care pătează imaginea d-nei dr. Minerva Stanciu.Vă rog s-o opriţi să demisioneze! Noi avem nevoie de dânsa! Deja mă gândesc cu groază ce voi face în cazul în care pleacă din Spitalul Municipal Câmpina. Vă rog să ţineţi cont de dorinţele noastre, ale părinţilor disperaţi, care o cunoaştem cel mai bine. Este unul dintre cei mai buni pediatrii pe care îi are Spitalul Municipal, pune suflet în meseria pe care o practică, oferind pacienţilor ajutor necondiţionat, fără să se supere chiar şi atunci când este deranjată acasă, în afara programului de lucru”.
C. Bucurescu:
„Am citit articolul din «Oglinda» referitor la demisia dr. Minerva Stanciu. Eu ştiu un singur lucru cert – copiii din Câmpina şi împrejurimi au mare nevoie de serviciile d-nei dr. Minerva Stanciu. Sunt mama unui băieţel în vârstă de 7 ani şi 5 luni, care se numeşte Rareş Bucurescu, iar de pe la vârsta de doi ani ne confruntăm cu o problemă gravă de sănătate şi anume astmul bronşic atopic. În tot acest timp am fost şi suntem pacienţii d-nei dr. Minerva Stanciu, care a şi descoperit boala. Am mers la control periodic în aproximativ trei locaţii: cea din str. Simion Bărnuţiu, nr. 12 – am
cunoscut condiţiile insalubre de acolo, începând cu WC-ul, care era mai ceva ca la animale, sala de aşteptare semăna cu culoarul unui tren supraaglomerat, iar de aerisire nici nu se mai discuta. Mai nou, Cabinetul de Pediatrie s-a mutat la subsol, ceea ce nu am mai văzut până acum. Lumină naturală nu există, însă există miros de mucegai, iar dacă eu mergeam mai de dimineaţă, în jurul orei 7.00 – 7.30, trebuia să luminez drumul cu o lanternă, deoarece parcă intram într-un beci, nu într-un cabinet pentru copii, situat într-un spital atât de mare.În data de 4 iulie 2008 am avut probleme de sănătate cu băieţelul şi ne-am internat pentru o zi la Secţia de Pediatrie a Spitalului (etajul 5). Am fost întrebată de doamna de acolo dacă am venit cu leucoplast. M-am dus la farmacie şi am cumpărat o rolă de leucoplast pentru a i se pune băieţelului branula. Condiţiile din spital sunt jalnice, de la igrasia de pe pereţi şi până la saltele şi lenjerie, care sunt într-o stare şi mai jalnică.Eu mai degrabă aş avansa-o pe d-na dr. Minerva Stanciu, în nici un caz nu aş sancţiona-o pentru problemele reale pe care ni le-a adus la cunoştinţă cu ajutorul presei, deoarece aceste probleme sunt adevărate, chiar dacă pe unii îi deranjează tare realitatea.Pentru mine şi pentru multă lume, dr. Minerva Stanciu este un medic nu bun, ci foarte bun şi dacă pleacă din serviciul de pediatrie, noi şi bieţii noştri copii bolnavi avem de pierdut. Doar noi părinţii şi d-na dr. Stanciu cunoaştem problemele grave de sănătate ale copiilor noştri, pentru că, dacă veniţi într-o zi la uşa cabinetului găsiţi nu 5-10 copii, ci în jur de 30-40 sau chiar mai mulţi.Nu cred că doamna doctor cere ceva extraordinar, ci doar să îşi exercite meseria în condiţii bune de lucru, igienice, aparatură la fel de bună cum de altfel este şi dânsa în meseria de medic pediatru, pe care o desfăşoară de mult timp şi eu cred că nu cere ceva chiar imposibil de realizat cu puţină bunăvoinţă.Pe această cale, rog conducerea Spitalului Municipal Câmpina să anuleze sancţiunea care i-a fost aplicată şi să se mai gândească pentru că ar fi al doilea medic bun care pleacă de la Spitalul Municipal.Semnează o mamă al cărui copil are nevoie în continuare de serviciile doamnei dr. Minerva Stanciu”.
“Locuiesc în comuna Cornu şi sunt mama unui copil cu probleme grave de sănătate, copil care, din anul 2000, este pacientul d-nei dr. Minerva Stanciu. Am aflat de sancţiunea primită de d-na doctor şi sunt indignată, mâhnită de nedreptatea făcută pentru faptul că a avut curajul să arate adevărul. Timp de opt ani în care am solicitat ajutorul d-nei doctor şi de mai multe ori pe lună, pot să spun cu mâna pe inimă că are dreptate să ceară condiţii de muncă decente, mai ales că este vorba de un cabinet de pediatrie, unde copiii noştrii trebuie să se simtă bine. Până în urmă cu câteva luni şi-a desfăşurat activitatea în condiţii improprii, într-o clădire veche, gata să se prăbuşească. Dacă îi pasă cuiva de copiii cu probleme deosebite, pe care alţi doctori îi trimit mai departe, vă rog din suflet să faceţi ceva pentru a ridica sancţiunea nemeritată care pătează imaginea d-nei dr. Minerva Stanciu.Vă rog s-o opriţi să demisioneze! Noi avem nevoie de dânsa! Deja mă gândesc cu groază ce voi face în cazul în care pleacă din Spitalul Municipal Câmpina. Vă rog să ţineţi cont de dorinţele noastre, ale părinţilor disperaţi, care o cunoaştem cel mai bine. Este unul dintre cei mai buni pediatrii pe care îi are Spitalul Municipal, pune suflet în meseria pe care o practică, oferind pacienţilor ajutor necondiţionat, fără să se supere chiar şi atunci când este deranjată acasă, în afara programului de lucru”.
C. Bucurescu:
„Am citit articolul din «Oglinda» referitor la demisia dr. Minerva Stanciu. Eu ştiu un singur lucru cert – copiii din Câmpina şi împrejurimi au mare nevoie de serviciile d-nei dr. Minerva Stanciu. Sunt mama unui băieţel în vârstă de 7 ani şi 5 luni, care se numeşte Rareş Bucurescu, iar de pe la vârsta de doi ani ne confruntăm cu o problemă gravă de sănătate şi anume astmul bronşic atopic. În tot acest timp am fost şi suntem pacienţii d-nei dr. Minerva Stanciu, care a şi descoperit boala. Am mers la control periodic în aproximativ trei locaţii: cea din str. Simion Bărnuţiu, nr. 12 – am
cunoscut condiţiile insalubre de acolo, începând cu WC-ul, care era mai ceva ca la animale, sala de aşteptare semăna cu culoarul unui tren supraaglomerat, iar de aerisire nici nu se mai discuta. Mai nou, Cabinetul de Pediatrie s-a mutat la subsol, ceea ce nu am mai văzut până acum. Lumină naturală nu există, însă există miros de mucegai, iar dacă eu mergeam mai de dimineaţă, în jurul orei 7.00 – 7.30, trebuia să luminez drumul cu o lanternă, deoarece parcă intram într-un beci, nu într-un cabinet pentru copii, situat într-un spital atât de mare.În data de 4 iulie 2008 am avut probleme de sănătate cu băieţelul şi ne-am internat pentru o zi la Secţia de Pediatrie a Spitalului (etajul 5). Am fost întrebată de doamna de acolo dacă am venit cu leucoplast. M-am dus la farmacie şi am cumpărat o rolă de leucoplast pentru a i se pune băieţelului branula. Condiţiile din spital sunt jalnice, de la igrasia de pe pereţi şi până la saltele şi lenjerie, care sunt într-o stare şi mai jalnică.Eu mai degrabă aş avansa-o pe d-na dr. Minerva Stanciu, în nici un caz nu aş sancţiona-o pentru problemele reale pe care ni le-a adus la cunoştinţă cu ajutorul presei, deoarece aceste probleme sunt adevărate, chiar dacă pe unii îi deranjează tare realitatea.Pentru mine şi pentru multă lume, dr. Minerva Stanciu este un medic nu bun, ci foarte bun şi dacă pleacă din serviciul de pediatrie, noi şi bieţii noştri copii bolnavi avem de pierdut. Doar noi părinţii şi d-na dr. Stanciu cunoaştem problemele grave de sănătate ale copiilor noştri, pentru că, dacă veniţi într-o zi la uşa cabinetului găsiţi nu 5-10 copii, ci în jur de 30-40 sau chiar mai mulţi.Nu cred că doamna doctor cere ceva extraordinar, ci doar să îşi exercite meseria în condiţii bune de lucru, igienice, aparatură la fel de bună cum de altfel este şi dânsa în meseria de medic pediatru, pe care o desfăşoară de mult timp şi eu cred că nu cere ceva chiar imposibil de realizat cu puţină bunăvoinţă.Pe această cale, rog conducerea Spitalului Municipal Câmpina să anuleze sancţiunea care i-a fost aplicată şi să se mai gândească pentru că ar fi al doilea medic bun care pleacă de la Spitalul Municipal.Semnează o mamă al cărui copil are nevoie în continuare de serviciile doamnei dr. Minerva Stanciu”.
Florina Rădulescu:
“Mă numesc Florina Rădulescu, mamă a doi copii gemeni în vârstă de şapte ani, care sunt trataţi de d-na dr. Minerva Stanciu de la vârsta de două luni.Doresc să vă aduc la cunoştinţă tot ceea ce ştiu despre condiţiile în care doamna doctor a profesat. Cabinetul în care m-am dus prima dată cu copiii era situat în policlinica veche, o clădire cu pereţi dărâmaţi, nedotată cu mobilierul necesar pentru a fi consulaţi copiii în condiţii bune. Nu exista sală de aşteptare şi totul era parcă uitat de lume. În sfârşit, după ani buni, cabinetul d-nei doctor Stanciu a fost mutat în Policlinică, la etajul I. Mergând cu copiii la consult am descoperit că nici aici condiţiile nu erau aşa cum ar fi trebuit. Am trecut peste toate pentru că, indiferent de cabinet, noi descopeream mereu acelaşi medic, şi anume dr. Minerva Stanciu, un suflet blând, un om care nu te lăsa să pleci cu copilul până nu-l consulta şi care îşi petrecea cea mai mare parte a timpului în acel cabinet. Cu puţin timp în urmă, am mers la d-na doctor cu copiii, dar de această dată şi cu nepoţelul meu de două luni. Ajunsă în faţa uşii de la etajul I, am aflat că, înainte cu numai o zi, cabinetul d-nei doctor a fost mutat. Primesc informaţii despre locul noului cabinet şi plec cu cei trei copii să-l caut.La subsolul Policlincii, ceea ce nu mi se pare normal pentru un cabinet de pediatrie, te întâmpina la intrare un morman de gunoaie şi moloz. Pe nişte scări întunecate am coborât şi am descoperit aşa-zisul cabinet. Odată intrată am rămas şocată. Era ca într-un grajd, îţi era silă să intri… În primul rând, era un aer pe care nu-l puteai respira şi mirosea a mucegai de la tavanul murdar. Nu am avut pe ce aşeza bebeluşul să mi-l consulte, pentru că nu exista decât un pat vechi, nicidecum o măsuţă pentru sugari. Chiuvetă nu exista, apa băltea într-un colţ, probabil de la instalaţia defectă, totul era straniu… În asemenea condiţii, nu se pot consulta copii! Domna doctor Minerva Stanciu nu a cerut modernizarea cabinetului pentru dânsa, ci pentru copiii noştrii. Oare merită d-na dr. Minerva Stanciu să se afle în asemenea situaţie? Merită să pierdem un astfel de om?”
Elena Jagă:
“Mă numesc Elena Jagă, mamă a doi copii care au fost tratţi de d-na dr. Minerva Stanciu. Având în vedere situaţia în care se află d-na doctor, aş dori să vă aduc la cunoştinţă condiţiile în care a profesat şi în care erau consultaţi copiii noştri: la intrarea în faţa cabinetului era o grămadă de moloz şi gunoaie de-ţi era scârbă să intri cu un copil mic şi bolnav; tavanul cabinetului era plin de mucegai, nu exista chiuvetă, ţevile erau sparte, nu exista măsuţă specială pentru bebeluşi, iar mobilierul era… inexistent. Noul cabinet în care profesează d-na doctor este amplasat chiar la subsolul Policlinicii Municipale, ceea ce nu mi se pare deloc normal. Dacă te duceai cu un copil bolnav de astm sau chiar şi cu febră, aerul era irespirabil şi putea oricând face o criză de astm – acestea nu erau condiţii normale pentru ca un medic să consulte nişte copii.Consider că d-na doctor Stanciu nu a vrut modernizarea cabinetului în cine ştie ce lux, ci spera doar să asigure condiţiile optime pentru a ne consulta copiii. Cine nu vrea acelaşi lucru?!”
Cristina Ciuta-Ioniţă:
“Sunt mămica unui băieţel care a fost tratat de doamna doctor Minerva Stanciu. Un medic pediatru dedicat muncii sale, competent, aşa cum puţini medici pediatrii câmpineni mai sunt.Mă alătur celor care susţin cauza d-nei doctor şi cu speranţa că nu vom mai sta pe holurile camerei de gardă spre a fi plimbaţi între secţie şi parter până se hotărăsc marile domnii să coboare sau să urce pacientul pentru că este mai comod şi multe astfel de «amabilităţi» din partea domniilor lor, şi totodată să nu uite nimeni că «subiectul» principal al acestor discuţii este copilul, dreptul acestuia la îngrijiri medicale în condiţii cât mai bune.Copilul meu când aude că trebuie să mergem la doctor se sperie. Dar ştiţi de ce? Nu de medic în principiu, ci de holurile hidoase şi neîngrijite ale camerei de aşteptare şi să nu mai zic de cabinetul de consultaţii. Să nu uităm şi de dragele asistente care de care mai «drăguţe» şi «binevoitoare» (unele, să nu generalizăm).Felicitări d-nei doctor!!Spitalul Câmpina şi, în special, Secţia de Pediatrie a mai pierdut un medic remarcabil-Mihaela Sumbasacu. Sper din tot sufletul să nu se repete istoria şi toţi medicii buni care trec prin această secţie să se lovească de o «barieră» la care nimeni nu are curajul să pună umăr cu umăr şi să o dea jos.D-na doctor Minerva Stanciu, vă rugăm în numele copiilor noştri să mai reflectaţi asupra deciziei luate şi să nu le faceţi pe plac altora prin plecarea dumneavoastră!”
“Mă numesc Florina Rădulescu, mamă a doi copii gemeni în vârstă de şapte ani, care sunt trataţi de d-na dr. Minerva Stanciu de la vârsta de două luni.Doresc să vă aduc la cunoştinţă tot ceea ce ştiu despre condiţiile în care doamna doctor a profesat. Cabinetul în care m-am dus prima dată cu copiii era situat în policlinica veche, o clădire cu pereţi dărâmaţi, nedotată cu mobilierul necesar pentru a fi consulaţi copiii în condiţii bune. Nu exista sală de aşteptare şi totul era parcă uitat de lume. În sfârşit, după ani buni, cabinetul d-nei doctor Stanciu a fost mutat în Policlinică, la etajul I. Mergând cu copiii la consult am descoperit că nici aici condiţiile nu erau aşa cum ar fi trebuit. Am trecut peste toate pentru că, indiferent de cabinet, noi descopeream mereu acelaşi medic, şi anume dr. Minerva Stanciu, un suflet blând, un om care nu te lăsa să pleci cu copilul până nu-l consulta şi care îşi petrecea cea mai mare parte a timpului în acel cabinet. Cu puţin timp în urmă, am mers la d-na doctor cu copiii, dar de această dată şi cu nepoţelul meu de două luni. Ajunsă în faţa uşii de la etajul I, am aflat că, înainte cu numai o zi, cabinetul d-nei doctor a fost mutat. Primesc informaţii despre locul noului cabinet şi plec cu cei trei copii să-l caut.La subsolul Policlincii, ceea ce nu mi se pare normal pentru un cabinet de pediatrie, te întâmpina la intrare un morman de gunoaie şi moloz. Pe nişte scări întunecate am coborât şi am descoperit aşa-zisul cabinet. Odată intrată am rămas şocată. Era ca într-un grajd, îţi era silă să intri… În primul rând, era un aer pe care nu-l puteai respira şi mirosea a mucegai de la tavanul murdar. Nu am avut pe ce aşeza bebeluşul să mi-l consulte, pentru că nu exista decât un pat vechi, nicidecum o măsuţă pentru sugari. Chiuvetă nu exista, apa băltea într-un colţ, probabil de la instalaţia defectă, totul era straniu… În asemenea condiţii, nu se pot consulta copii! Domna doctor Minerva Stanciu nu a cerut modernizarea cabinetului pentru dânsa, ci pentru copiii noştrii. Oare merită d-na dr. Minerva Stanciu să se afle în asemenea situaţie? Merită să pierdem un astfel de om?”
Elena Jagă:
“Mă numesc Elena Jagă, mamă a doi copii care au fost tratţi de d-na dr. Minerva Stanciu. Având în vedere situaţia în care se află d-na doctor, aş dori să vă aduc la cunoştinţă condiţiile în care a profesat şi în care erau consultaţi copiii noştri: la intrarea în faţa cabinetului era o grămadă de moloz şi gunoaie de-ţi era scârbă să intri cu un copil mic şi bolnav; tavanul cabinetului era plin de mucegai, nu exista chiuvetă, ţevile erau sparte, nu exista măsuţă specială pentru bebeluşi, iar mobilierul era… inexistent. Noul cabinet în care profesează d-na doctor este amplasat chiar la subsolul Policlinicii Municipale, ceea ce nu mi se pare deloc normal. Dacă te duceai cu un copil bolnav de astm sau chiar şi cu febră, aerul era irespirabil şi putea oricând face o criză de astm – acestea nu erau condiţii normale pentru ca un medic să consulte nişte copii.Consider că d-na doctor Stanciu nu a vrut modernizarea cabinetului în cine ştie ce lux, ci spera doar să asigure condiţiile optime pentru a ne consulta copiii. Cine nu vrea acelaşi lucru?!”
Cristina Ciuta-Ioniţă:
“Sunt mămica unui băieţel care a fost tratat de doamna doctor Minerva Stanciu. Un medic pediatru dedicat muncii sale, competent, aşa cum puţini medici pediatrii câmpineni mai sunt.Mă alătur celor care susţin cauza d-nei doctor şi cu speranţa că nu vom mai sta pe holurile camerei de gardă spre a fi plimbaţi între secţie şi parter până se hotărăsc marile domnii să coboare sau să urce pacientul pentru că este mai comod şi multe astfel de «amabilităţi» din partea domniilor lor, şi totodată să nu uite nimeni că «subiectul» principal al acestor discuţii este copilul, dreptul acestuia la îngrijiri medicale în condiţii cât mai bune.Copilul meu când aude că trebuie să mergem la doctor se sperie. Dar ştiţi de ce? Nu de medic în principiu, ci de holurile hidoase şi neîngrijite ale camerei de aşteptare şi să nu mai zic de cabinetul de consultaţii. Să nu uităm şi de dragele asistente care de care mai «drăguţe» şi «binevoitoare» (unele, să nu generalizăm).Felicitări d-nei doctor!!Spitalul Câmpina şi, în special, Secţia de Pediatrie a mai pierdut un medic remarcabil-Mihaela Sumbasacu. Sper din tot sufletul să nu se repete istoria şi toţi medicii buni care trec prin această secţie să se lovească de o «barieră» la care nimeni nu are curajul să pună umăr cu umăr şi să o dea jos.D-na doctor Minerva Stanciu, vă rugăm în numele copiilor noştri să mai reflectaţi asupra deciziei luate şi să nu le faceţi pe plac altora prin plecarea dumneavoastră!”
După intervenţia Colegiului Medicilor, dr. Minerva Stanciu ar putea renunţa la demisie
Pe de altă parte, Cabinetul de Pediatrie începe să aratea cabinet medical graţie modernizărilor prin care trece.
Pe de altă parte, Cabinetul de Pediatrie începe să aratea cabinet medical graţie modernizărilor prin care trece.
Urmare a numeroaselor demersuri publice ale părinţilor mai multor copii care sunt pacienţii doctorului Minerva Stanciu, Colegiul Medicilor s-a autosesizat şi a intervenit pentru medierea diferendului apărut între conducerea Spitalului Municipal şi medicul pediatru Minerva Stanciu. O primă întrevedere între cele două părţi, mediată de reprezentanţii Colegiului Medicilor Prahova, a avut loc la mijlocul săptămânii trecute.Ambele părţi par a ceda din poziţiile care păreau, la un moment dat, ireconciliabile. Astfel, pe de o parte, conducerea Spitalului Municipal a demarat o serie de lucrări absolut necesare pentru modernizarea Cabinetului de Pediatrie din Policlinică, cabinet care începe să arate deja aşa cum îşi doresc nu numai cei care lucrează aici, dar şi pacienţii şi părinţii lor. De partea cealalată, Minerva Stanciu este conştientă de responsabilitatea pe care o are faţă de pacienţii săi, iar lucrările demarate la cabinet par a fi suficient de convingătoare pentru a o determina să revină asupra demisiei.Strict din punct de vedere tehnic, implicarea Colegiului Medicilor a fost singura posibilitate prin care se putea discuta asupra sancţiunii aplicate de conducerea Spitalului Municipal medicului Minerva Stanciu, practic, pentru că a stat de vorbă cu presa şi a făcut publice o serie de nereguli care îşi puneau amprenta asupra actului medical de la Cabinetul de Pediatrie. Iniţial, dr. Minerva Stanciu nu putea contesta sancţiunea care i-a fost atribuită decât în instanţă. Odată cu accepterea de către ambele părţi a medierii din partea Colegiului Medicilor, deja lucrurile au luat o altă întorsătură. Conducerea Spitalului Municipal a solicitat medicului Minerva Stanciu să îi înainteze o cerere scrisă pentru anularea sancţiunii, ceea ce poate fi considerat un prim pas spre împăcarea părţilor.Acum, medicul Minerva Stanciu – observând stadiul lucrărilor şi, mai ales, calitatea acestora – a fost de acord să ia în calcul revenirea asupra deciziei de a demisiona, astfel încât sutele de copii care beneficiază de tratamentul său să aibă asigurate şi în continuare serviciile medicale, ceea ce pentru unii este chiar vital.
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!