Oamenii de afaceri din opoziţie, ţinta controalelor comandate de putere

Unitatea de Jandarmi din Câmpina a fost închisă de către actualii guvernanţi în urmă cu câteva luni. Acţiunea a fost realizată rapid şi cât mai departe de ochii presei, diriguitorii MAI reuşind să termine cu această unitate înainte ca mulţi localnici să-şi dea seama de acest lucru. În actualele condiţii, s-a pus problema pe mâinile cui va ajunge spaţiul generos în care a funcţionat această unitate de elită a Jandarmeriei Române. Problema revine în actualitate, căci la ultima sa întâlnire cu presa locală, liderul liberal Virgil Guran s-a întrebat retoric: „Cui vor fi date cele 17 hectare ale Unităţii de Jandarmi?” Tot Guran a explicat jurnaliştilor prezenţi că este vorba despre un teren deosebit, cu o suprafaţă impresionantă ce ar trebui destinată unor activităţi de industrie grea, mai ales că, potrivit normelor Uniunii Europene, în interiorul oraşelor nu trebuie să se mai desfăşoare activităţi industriale de mare amploare. În opinia liderului liberal, locul cu pricina ar trebui folosit în activităţi economice nepoluante. „Sunt curios dacă acest teren va fi folosit pentru activităţi economice nepoluante sau va fi atribuit unui apropiat politic al actualei puteri”. Guran nu admite ca acest teren să nu fie folosit în interesul comunităţii locale, doar pentru că guvernanţii portocalii i-ar putea găsi o altă destinaţie printr-un act normativ central. „Primarul Horia Tiseanu nu are nicio scuză dacă oraşul va pierde acest teren, şi nici nu ar avea dreptul să invoce faptul că nu ar putea trece peste o hotărâre de Guvern, ce ar hotărî soarta terenului contrar intereselor câmpinenilor. Eu nu înţeleg cum de Emanoil Savin, primarul Buşteniului, un oraş de cinci ori mai mic decât Câmpina, merge la Guvern când vrea el şi obţine ce vrea el, iar un primar de municipiu nu poate face acest lucru. Oare primarul chiar nu ştie drumul până la Bucureşti, la Palatul Victoria?”, a mai declarat Virgil Guran în cadrul aceleiaşi întâlniri.

Impasul în care s-a ajuns în administrarea bazinului de înot didactic (care a făcut atâtea valuri în presă, dar niciunul la modul propriu), nu este cauzat de legislaţia restrictivă din domeniul bugetar, care blochează angajările slujbaşilor din instituţiile publice. Ea este, de fapt, o realitate nefericită care demonstrează managementul defectuos pe care municipalitatea l-a aplicat în cazul acestui obiectiv investiţional. Am intrat, de câteva săptămâni, în anotimpul estival, iar de această deosebită investiţie, din cauza inexistenţei unui administrator al ei, nu se pot bucura câmpinenii. Nici preşcolarii şi elevii, pentru care, zice-se, a fost creat bazinul. Nici localnicii adulţi. „Nedarea în folosinţă, nici până în ziua de azi, a bazinului, este o chestiune de management. De management defectuos al primarului, care putea să-i găsească bazinului, de la începuturile construcţiei sale, o soluţie logică pentru a fi administrat corespunzător imediat după finalizarea sa. La ultima şedinţă a Consiliului Local, am hotărât, împreună cu colegii noştri din USL, să votăm contractul de administrare a bazinului pentru ca acesta să fie redat cât mai grabnic în folosinţa câmpinenilor. Mai ales că au fost aprobate şi amendamentele noastre, iar viitorul administrator al bazei sportive va fi obligat să plătească o parte din utilităţi. Sincer să fiu, eu nu cred că se va reuşi o activitate didactică pentru învăţarea înotului de către cei mici, adică realizarea scopului pentru care a fost construit bazinul”.

Celebrele liste cu semnăturile câmpinenilor nemulţumiţi de majorarea, din acest an, a taxelor şi impozitelor locale cu 20%, au fost predate, recent, primarului Horia Tiseanu. Acţiunea de strângere a acestor semnături a fost demarată, acum două luni, de conducerea PNL Câmpina. „Am depus listele la Primărie şi aşteptăm acum reacţia primarului. Noi cunoaştem legile şi ştim că, în acest an, nu se mai poate reveni la vechile taxe şi impozite. Sperăm însă ca revenirea la vechile valori de impunere fiscală să se facă în 2012, când acest lucru este posibil. Primarul oraşului nu se pricepe la economie. De fapt, a şi declarat, cândva, că Primăria nu se poate implica în problemele economice ale oraşului, ceea ce este un lucru fals. Prin mărirea taxelor şi impozitelor locale, mai ales pe timp de criză, se măresc necontrolat preţurile produselor şi serviciilor oferite populaţiei de către agenţii economici. Ceea ce are ca efect reducerea nivelului de trai al câmpinenilor, cu consecinţa diminării consumului – motorul dezvoltării economice”. În susţinerea ideilor sale, Virgil Guran a dat exemplul unei ţări din UE puternic afectată de actuala criză economică internaţională. Este vorba despre Spania, unde rata şomajului depăşeşte 20%. Într-un oraş spaniol de cinci ori mai mare decât Câmpina, Castellon, impozitele pe maşini sunt mai mici de zece ori decât la Câmpina.

Omul de afaceri câmpinean Virgil Guran, patronul firmei care produce apa Talea şi principalul acţionar al CSM Câmpina, acuză puterea actuală că a început o campanie de intimidare şi persecutare a oamenilor de afaceri care fac parte din partidele de opoziţie. Afacerile celor amintiţi mai devreme sunt controlate la sânge pentru a se găsi cea mai mică neregulă şi cel mai mic pretext în vederea închiderii firmelor conduse de reprezentanţi ai opoziţiei. „Am primit semnale că organele competente ale statului au primit ordin de la actuala putere să controleze la sânge firmele oamenilor de afaceri din PNL şi PSD. Totul pentru a încerca să închidă aceste firme. Pe când societăţile comerciale ale celor de la putere nu le controlează nimeni. Aşa cum a procedat preşedintele Crin Antonescu, fac şi eu un apel, pe această cale, către organele de control. Să se gândească, înainte de a asculta ordinele abuzive primite, că mai au un an de stat la putere cei care sunt acum în fruntea statului. După aceea, când PDL nu va mai fi la cârma ţării, vor da socoteală toţi cei care au săvârşit abuzuri; atât cei care le-au comandat, cât şi cei care le-au executat”. Prin această campanie de distrugere economică a reprezentanţilor opoziţiei, actuala putere face un mare deserviciu economiei naţionale. Şi asta deoarece, în opinia lui Guran, firmele multor patroni care nu sunt din PDL, UDMR şi UNPR, nu fac afaceri cu statul, nu trăiesc din bani publici, deci funcţionează pe baze economice sănătoase, respectând regulile economiei de piaţă şi adaptându-se cererii şi ofertei existente, în orice moment, în economia românească. „Marea majoritate a firmelor unor reprezentanţi ai opoziţiei funcţionează legal şi normal şi nu sunt susţinute politic în scopul de a primi lucrări pe bani publici. Este ştiut că orice afacere cu bani publici aduce cele mai mari profituri. Dacă sunt omorâte firmele noastre, care funcţionează normal şi îşi plătesc toate contribuţiile, înseamnă că, în curând va fi omorât şi statul”, consideră liderul liberal.