Știri

La Târgul Mierii 2019, Câmpina a devenit „oraş-prieten al albinelor”

Asociaţia Apicolă “Valea Prahovei” a organizat, în perioada 22-24 februarie 2019, în parteneriat cu Consiliul Local Câmpina şi Primăria Câmpina, o manifestare devenită, de mult timp, tradiţională: Târgul Mierii. Ediţia din acest an, a 14-a la număr, poate fi considerată un eveniment ce marchează simbolic dăinuirea apiculturii pe meleagurile câmpinene, una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale locuitorilor dintre Prahova şi Doftana, veche de cel puţin jumătate de mileniu, conform primei atestări documentare a oraşului nostru. Evenimentul s-a adresat apicultorilor şi producătorilor de utilaje şi echipamente apicole din întreaga ţară. Însă, aşa cum ne-au obişnuit organizatorii de câteva ediţii, adică de când evenimentul s-a internaţionalizat, la Târgul Mierii 2019 au participat şi crescători de albine din străinătate, mai exact din Republica Moldova şi Macedonia, unde se găsesc cele trei oraşe înfrăţite cu Câmpina: Kumanovo, Cimişlia şi Cahul (enumerate în ordinea cronologică a înfrăţirilor). Deşi are o concurenţă acerbă în domeniul apiculturii, Târgul Mierii de la Câmpina rămâne unul dintre cele mai importante evenimente de profil din întreaga ţară, nu doar după numărul expozanţilor (peste 100), şi al vizitatorilor, ci şi după calitatea produselor expuse spre vânzare. Cu toate că în cele trei zile de desfăşurare vremea a fost capricioasă, vizitatorii nu s-au lăsat aşteptaţi. Una peste alta, a 14-a ediţia a Târgului Mierii de la Câmpina a fost totodată şi a 14-a reuşită a evenimentului.
Deschiderea oficială
La deschiderea oficială a târgului, cuvântul de deschidere l-a avut Liviu Moise, președintele Asociației Apicole „Valea Prahovei”. După un cuvânt de bun-venit, acesta l-a invitat pe primarul Horia Tiseanu să facă oficiile de gazdă. Edilul-şef, după ce a urcat pe scenă, înainte de a spune cuvinte frumoase despre tradiţia şi importanţa târgului, i-a chemat lângă el pe cei câţiva reprezentanţi a Consiliului Local şi ai Primăriei, prezenţi în foaierul mare al Casei Tineretului, prezentându-i, de asemenea, spectatorilor pe invitaţii speciali ai evenimentului: deputatul de Prahova, Rodica Paraschiv, vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, Ludmila Sfârloagă, reprezentanţii primăriilor din oraşele înfrăţite (Alexandr Kristevski -Kumanovo, Sergiu Suhan – Cimișlia și Gheorghiță Mândru – Cahul. Din neatenţie, nu au fost invitaţi pe scenă edilii din Băneşti (primarul Gheorghe Stoica şi viceprimarul Valentin Nichitoiu). O eroare pardonabilă, care, suntem siguri, nu va afecta relaţiile dintre conducerile celor două localităţi vecine şi prietene. După alocuţiunile gazdelor şi ale invitaţilor oficiali, au urmat spectacole muzicale bine apreciate de cei prezenţi, momente artistice oferite de „Clasa albinuțelor” de la Școala Centrală, dar și de un grup de elevi ai Școlii „Al. I. Cuza”, precum şi de dansatorii Ansamblul Folcloric „Brădulețul” de la Colegiul Tehnic Forestier.
Desfăşurarea Târgului
Toţi cei interesaţi de produsele apicole au putut găsi la târg zeci de sortimente de miere, de la cele cunoscute, de tei şi salcâm, de rapiţă și floarea-soarelui, sau polifloră, până la sortimente mai rare, precum mierea de sânziene, mentă sau prun, mierea de mană, de lavandă etc. Crescătorii de albine au găsit aici tot soiul de echipamente şi utilaje apicole: linii profesionale pentru extracție şi procesare miere, centrifugi profesionale, unelte şi instalaţii de căpăcit şi descăpăcit, rame şi accesorii pentru stupi, pompe pentru miere ş.a. Invitaţii de participare au primit nu numai apicultorii, ci şi producătorii de sucuri şi dulceţuri bio. Este cazul unui producător din Argeş, care a pus pe picioare o afacere de familie ce produce artizanal o mare diversitate de produse fără zahăr: sirop, şerbet, dulceaţă, zacuscă. Acestea sunt îndulcite cu suc de mere concentrat (prin deshidratare).
Ca şi în anii precedenţi, Târgul Mierii a inclus mai multe concursuri: “Cel mai bun degustător de miere”, “Cea mai bună miere” şi altele. De asemenea, mascota târgului, Albinuţa Nina, a fost prezentă peste tot, printre invitaţi, pe la toate standurile. Sesiunile de comunicare şi informare (care au avut ca temă problemele de sănătate ale albinelor), programele artistice şi Balul stuparilor au dat şi ele culoare şi savoare manifestării dedicate mierii şi beneficiilor sale.
Protocolul dintre Câmpina şi AAVP
Asociația Apicolă „Valea Prahovei” din Câmpina, membră a Federației Asociaţiilor Apicole din România ROMAPIS, a încheiat, în prima zi a Târgului, un protocol de colaborare cu municipalitatea câmpineană. Cu acest prilej, municipiul nostru a devenit oraş-prieten al albinelor, o denumire de marketing apicol ce simbolizează faptul că, în viitor, împrejurimile Câmpinei vor fi pline de arbori şi arbuşti meliferi, cu flori bogate în nectar şi polen.
„Noţiunea de oraş- prieten al albinelor a fost lansată în Europa ca o necesitate a promovării susţinute a campaniilor împotriva distrugerilor ecologice. AAVP este membră fondatoare a ROMAPIS, la rândul ei membră a unor organizaţii paneuropene care militează nu numai pentru salvarea albinelor, tot mai stresate de poluare şi schimbările climatice, dar şi pentru sănătatea mediului în care trăim. În ciuda faptului că oraşul nostru a fost cândva puternic industrializat, Câmpina are un mediu natural înconjurător puţin poluat, oraşul beneficiind şi de cele aproape 200 de zile de zile senine anual, realităţi care vin în avantajul apiculturii. Albinele, pe lângă produsele stupului, ne dau și o imagine clară a sănătății mediului. Pentru aerul curat al Câmpinei, mulţi români şi chiar străini vin să se stabilească pe aceste meleaguri. Prin acest protocol, noi, cei din AAVP, dorim să menţinem această stare de sănătate a mediului natural din jurul orașului, a ecosistemului urban. De fapt, noi trăim în mijlocul naturii, dar  uneori nu realizăm acest lucru, deoarece acoperim pământul cu asfalt şi cu tot felul de minuni. Acest protocol nu înseamnă decât că Primăria Câmpina va veni în întâmpinarea propunerilor noastre, ale celor din ROMAPIS, pentru îmbunătățirea calității vieții urbane”, a declarat Liviu Moise, înainte de semnarea documentelor protocolului. „Semnăm acest protocol prin care vrem să dezvoltăm puțin baza pe care se situează apicultura în municipiul Câmpina. Ne dorim să demonstrăm că suntem un oraș care susține apicultura și că suntem un oraș prieten al albinelor”, a declarat, la rândul său, primarul Horia Tiseanu.
Proiecte de viitor
În timpul Târgului, a circulat zvonul că, prin acest protocol, AAVP va primi bani de la Primăria Câmpina. Pentru clarificarea situației, am cerut o lămurire președintelui AAVP, Liviu Moise, care ne-a declarat următoarele: „Consider că această ediție a fost mult mai complexă decât precedentele. Am încercat să dăm și o componentă științifică Târgului, ca să nu aibă numai aspect comercial. În acest sens, în ultima zi a evenimentului a avut loc un simpozion pe tema sănătății familiilor de albine. Desfășurarea manifestării a fost un pic tulburată de vreme, care a creat unele probleme minore expozanților cu standuri în afara Casei Tineretului, mai ales cu depozitarea produselor. Însă, până la urmă, peste aceste probleme s-a trecut cu bine, astfel că putem spune acum că cele trei zile au decurs fără incidente, cu tot disconfortul suportat de unii apicultori. Ne bucură protocolul semnat cu municipalitatea. Câmpina este al doilea oraș din România care primește titlul de oraș-prieten al albinelor, după municipiul Râmnicu Vâlcea. Există în Occident o întreagă rețea europeană de orașe-prietene ale albinelor, din care fac parte Paris, Bruxelles, Nisa ș.a. La un recensământ realizat acum câțiva ani, în Paris, spre exemplu, existau 700 de stupi, cu câteva zeci de apicultori, care făceau parte din diverse asociaţii cu contracte în domeniul public. Toate orașele de pe Coasta de Azur, din sudul Franței, fac parte din această rețea europeană de orașe prietene ale albinelor. Autoritățile francize au mers pe ideea păstrării în acele locuri a unui mediu sănătos, care să atragă tot timpul turiștii. Vă dați seama că acolo este un trafic rutier intens, dar francezii au știut să ia măsuri pentru regenerarea sănătoasă a naturii. Noi, aici, agresăm natura ba cu insecticide, ba cu erbicide, ba cu pesticide. Această situație nu mai poate fi tolerată. Proiectul nostru vizează educarea cetățenilor pentru apărarea mediului.
Protocolul dintre AAVP și Primăria Câmpina nu angajează sub nicio formă executivul local din punct de vedere financiar. Țin să precizez acest lucru, deoarece au circulat unele zvonuri care acreditau ideea că AAVP va primi subvenții de la bugetul Câmpinei. Total fals. Noi nu vom primi nicio sumă de bani din bugetul local. Documentul semnat vineri de cele două părți angajează administraţia locală doar în adoptarea , de bună voie, a unor măsuri în mai multe domenii de activitate, măsuri care sunt menite să protejeze albinele. Astfel, am căzut de acord că pe domeniul Câmpinei se vor folosi tratamente fitosanitare inofensive pentru albine. De asemenea, se vor adopta de metode de control al ţânţarilor cu accent în primul rând pe prevenție. Printre alte măsuri aș sublinia următoarele: reducerea utilizării erbicidelor în tratarea zonelor adiacente drumurilor şi spaţiilor verzi, realizarea de amenajări peisagistice bazate pe specii favorabile albinelor, înfiinţarea în parcuri de mici ”grădinţe apicole” cu plante aromatice şi cu potenţial melifer ridicat, derularea de campanii de informare şi conştientizare ecologică, sprijinirea dezvoltării activităţilor apicole în comunitatea locală etc.  La nivel național, ROMAPIS a demarat discuţii cu alte trei municipalităţi privind semnarea unor protocoale similare celui încheiat între Câmpina și AAVP, prin care orașele respective să devină orașe prietene ale albinelor. Proiectul nostru și celelalte proiecte privind parteneriate cu orașe prietene ale albinelor nu cer bani de la primării. În schimb ele cer schimbarea mentalității comunităților locale și ale celor care le conduc. Adică, de ce să plantăm în împrejurimile Câmpinei plopi și stejari? Mai bine le înlocuim cu tei, salcâmi, castani, adică arbori care protejează toate insectele polenizatoare, fluturi și altele. În cadrul protocolului, noi, cei din AAVP, funcționăm ca niște consilieri de mediu. Sigur, până la urmă, Primăria Câmpina nu este obligată să ne asculte sfaturile, dar eu sunt convins că cele două părți se vor înțelege și vor colabora foarte bine”.
Cristian Motoroiu, unul dintre organizatorii care s-au ocupat cu pregătirea efectivă a Târgului, ne-a declarat, de asemenea: „Așa cum v-a spus și colegul meu,  noi nu vrem bani de la Primărie, vrem doar o colaborare care să folosească și AAVP, dar și municipiului Câmpina. Noi am vrea, de exemplu, cu ajutorul elevilor câmpineni și al altor voluntari de bună-credință, să realizăm împăduriri în zonele în care au loc frecvent alunecări de teren. Putem să plantăm în aceste zone salcâmi, știut fiind faptul că salcâmul este foarte bun împotriva eroziunii solului, întrucât are rădăcini extreme de rezistente, iar în același timp este căutat și de către albine, pentru florile sale melifere”.
Adrian BRAD

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare