La Câmpina, Conferinţa Naţională a SŞIR a decis:

După doi ani, Filiala Câmpina a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România a organizat, din nou, Conferinţa Naţională SŞIR, cea mai veche şi mai importantă organizaţie profesională a istoricilor din ţara noastră, înfiinţată în 1949. Locul de desfăşurare ales a fost Sala Mică a Casei Tineretului. Aici, în dimineaţa zilei de 12 noiembrie, adunarea istoricilor a ales un nou Birou Executiv, din care fac parte preşedintele nou ales al SŞIR, prof. univ. Răzvan Murgescu (de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti), prim-vicepreşedintele prof.univ. Alexandru Barnea (de la aceeaşi facultate), secretarul-general prof.univ. Bogdan Teodorescu (care a mai îndeplinit această funcţie şi în mandatul precedent) şi mai mulţi vicepreşedinţi. Filiala Câmpina a SŞIR este, din 2007, printre puţinele filiale ale SŞIR care nu funcţionează într-un municipiu reşedinţă de judeţ. Din 1951 şi până în 2007, istoricii din zona Câmpina au fost organizaţi într-o subfilială a Filialei Prahova din Ploieşti. Cu toate că sunt separate, cele două filiale ale istoricilor judeţului nostru au avut mereu o colaborare foarte bună. În prezent, SŞIR are 29 de filiale în ţară şi în străinătate, pentru că aşa cum sunt judeţe cu două filiale (cazul Prahovei), există şi judeţe care nu au nicio filială. De aceea, una dintre temele discutate a fost extinderea SŞIR la nivelul întregii ţări şi refacerea filialelor în judeţele în care ele au dispărut. Profesorul Gheorghe Râncu, preşedintele Filialei Prahova a SŞIR, ne-a declarat: “A fost o şedinţă cu caracter tehnic, dar nu numai. S-au dezbătut multe probleme, au fost prezentate dări de seamă şi au fost aprobate raportul Comisiei de Cenzori şi câteva modificări la statut. Avem, acum, o nouă conducere a organizaţiei noastre, în frunte cu profesorii universitari Răzvan Murgescu, Alexandru Barnea şi Bogdan Teodorescu. Dintre numeroasele probleme discutate aş aminti cele referitoare la raportul pe care îl are profesorul de istorie cu elevul şi studentul, dar şi la rolul istoriei în învăţământul românesc. Propunerile noastre privind programele de învăţământ au fost redactate într-un comunicat pe care îl vom transmite Ministerului Educaţiei. Una dintre nemulţumirile noastre are drept cauză structura manualelor, din care lipsesc multe evenimente importante din istoria neamului. Bunăoară, Revoluţiei de la 1848 din Ţările Române îi este alocat un spaţiu extrem de restrâns în unele manuale de istorie, nemaivorbind de faptul că Revoluţia nu este tratată într-o lecţie distinctă, în mod separat şi exhaustiv, ci în cadrul unei lecţii de sinteză în care se vorbeşte despre ideile şi acţiunile care au dus la România modernă.”
O altă problemă care a suscitat vii discuţii printre istoricii adunaţi la Câmpina este cea a manualelor alternative de istorie. În destule cazuri, există un singur manual, deşi cuvântul “alternativ” implică existenţa a cel puţin două manuale, dintre care profesorii să poată alege. S-a mai discutat şi despre posibilitatea fuziunii SŞIR cu APIR, sau măcar o mai strânsă colaborare dintre cele două organizaţii, mai ales că amândouă au acelaşi scop: promovarea istoriei.
În după-amiaza zilei de 12 noiembrie, participanţii la această Conferinţă au fost primiţi cu căldură de părintele Ioan Moga, de la parohia Sf. Nicolae din Slobozia. La demisolul bisericii celei noi (ctitorită în anul 2000, la împlinirea a două milenii de la naşterea lui Iisus Hristos), lăcaş de cult ce poartă două hramuri (Pogorârea Duhului Sfânt şi Naşterea Mântuitorului), a fost lansat anuarul pe 2011 a Filialei Prahova a SŞIR. Pentru editarea publicaţiei, care conţine numeroase teme interesante, Consiliul Local a alocat 5000 de lei.