Într-o atmosferă sărbătorească s-a desfăşurat simpozionul

„Descoperirea“ celebrului document vigesimal de la Braşov de către Regretatul Silviu Dan Cratochvil (în care se preciza, pentru prima dată, localitatea Kympena, la 8 ianuarie 1503) a deschis apetitul concitadinilor noştri de sărbătorire periodică a evenimenului.Anul acesta, trecându-se peste unele propuneri discutabile (organizarea sărbătoririi într-o altă perioadă a anului?!), vineri, 8 ianuarie, la Casa Tineretului a avut loc simpozionul „507 ani de la prima atestare documentară a Câmpinei“. La activitate au participat: ing. Horia Laurenţiu Tiseanu – primar, ing. Ion Dragomir – viceprimar, col. (r) Marian Dulă – şeful Comisiei de Cultură, Sănătate, Învăţământ şi Sport a Consiliului Local, prof. Dan Ioan Bujor – preşedintele Sindicatului din Învăţământ Valea Prahovei, consilieri locali, foştii primari Mihai Stănescu şi Romules Remus Micu, ofiţeri, scriitori, profesori, avocaţi, ingineri, critici şi istorici literari, doctori, elevi.Cu o îmbunătăţire evidentă faţă de ediţiile anterioare, programul, ridicat la rang de simpozion, a cuprins o gamă largă şi diversificată de acţiuni: EXPUNERE – „Personalitatea pictorului Octav Angheluţă“ (susţinută de prof. Gh. Stanciu); EXPOZIŢIE – „Autori câmpineni la Biblioteca Municipală“ (Liliana Oiştie); LANSARE – „Strada“ (prof. dr. Nicolae Boaru); EXPOZIŢIE – „Presa câmpineană la 20 de ani de libertate“ (Florin Dochia); LANSARE DE CARTE – „Dinamica urbană a municipiului Câmpina şi impactul său în arealul de influenţă“ (prof. dr. Nicolae Geantă); LANSARE DE CARTE – „Spiritualităţi câmpinene“ (prof. Gherasim Rusu Togan).Amfitrionul Florin Buda, remarcabil organizator, şi-a exprimat satisfacţia găzduirii, ca în fiecare an, a Zilei Câmpinei şi, totodată, bucuria de a avea la Casa Tineretului un număr atât de mare de iubitori ai istoriei locale. În acelaşi sens, ing. Horia Tiseanu a transmis din partea Primăriei şi a Consiliului Local un mesaj tuturor locuitorilor pentru 8 ianuarie – Ziua Municipiului Câmpina, însoţit de unele proiecte îndrăzneţe din perioada mandatului său.Cu o documentare temeinică, prof. Gheorghe Stanciu a vorbit despre personalitatea pictorului Octav Angheluţa, fost profesor de desen-caligrafie la Liceul de băieţi şi la Şcoala de Arte şi Meserii din Câmpina (1929 – 1936), distins cu numeroase premii la Salonul Oficial din Bucureşti.Ancorată excelent în tematica simpozionului, expoziţia „Autori câmpineni la Biblioteca Municipală“, susţinută de doamna directoare Liliana Oiştie, a scos în evidenţă circa 50 de cărţi ale scriitorilor câmpineni. Extinzând subiectul, Nicolae Boaru, directorul Bibliotecii „Nicolae Iorga“ Ploieşti a prezentat publicaţia „Strada“ – o ediţie anastatică, Ed. BNI, 2010 („Strada. Ziar liber-literar-social“ a fost editat şi condus de Alexandru Tudor Miu între anii 1932 – 1936).Continuând seria expoziţiilor cu „Presa câmpineană…“, poetul Florin Dochia a trecut în revistă publicaţiile: „Evenimentul“, „Câmpina liberă“, „Partener“, „Jurnal de Prahova“, „Oglinda Câmpinei“, „Oglinda de azi“ – cu suplimente, „Zarva“, „Dialog Info-Sind“, „Valea Prahovei“, „Revista Nouă“.Câmpinenii, iubitori de carte autentică, au primit cu mult interes noutăţile editoriale prezentate de publicistul Florin Dochia („Cartea profesorului Nicolae Geantă are elemente de originalitate, bine documentată, necesară; nu trebuie să lipsească din bibliotecile locale“; „Folcloristul Gherasim Rusu Togan, menţionat pe larg în Dicţionarul Etnologic Român, face lucruri frumoase“) şi susţinute de autorii Nicolae Geantă („Evoluţia municipiului Câmpina sub impactul industrial, nu e decât o mică parte din dinamica urbană românească, reprezentând un veritabil eşantion spaţio-temporal al mediului urban şi al industrializării“) şi Gherasim Rusu Togan („Cartea grupează unele cadre didactice – în primul rând – a criticilor şi istoricilor literari, a doctorilor, a personalotăţilor din diferite domenii“).Tot cu acest prilej a fost prezentat şi romanul de atitudine „Vin florile. Seceraţi-le!“, autor Emanoil Toma (comentat de scriitorii Marian Chirulescu şi Lucian Gruia în revista Axioma, respectiv de George Toma Veseliu în Revista Nouă).Sesiunea de autografe a încheiat un superb simpozion, de înaltă ţinută, gustat unanim de un public care a umplut până la refuz sala „George Hanibal Văleanu“ a Casei Tineretului. (Theodor MARINESCU)

Sala a fost arhiplină, dar publicul prezent se putea împărţi cu uşurinţă în trei categorii: cei care chiar erau interesaţi de subiectele prelegerilor, expoziţiilor sau de lansările celor două cărţi; cei care au fost prezenţi din obligaţie – unii dintre consilierii locali, reprezentanţi ai Primăriei; cei aduşi că… trebuie – şi aici este vorba de mai mulţi elevi veniţi împreună cu profesorii lor, care au susţinut prelegeri sau şi-au prezentat volumele. Mulţi dintre cei prezenţi şi-au adus aminte de vremurile pe care le considerau apuse, când elevii erau „duşi cu arcanu’” la diverse activităţi, doar pentru a umple sălile şi „a da bine”. Să nu se fi schimbat chiar nimic de 20 de ani?!Un alt aspect la care s-au referit mai mulţi vorbitori şi care merită comentat este cel al descoperii unor oseminte în curtea Bisericii Slobozia, ceea ce îi determină pe unii să susţină că, de fapt, Câmpina are mult mai mulţi ani decât… 507 ani. Unii specialişti susţin, însă, că se face o gravă confuzie. Pe de o parte, Slobozia nu a fost încorporată localităţii Câmpina decât undeva pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar pe de altă parte, chiar descoperirea osemintelor de la Slobozia nu reprezintă o atestare documentară a numelului de Câmpina. Aşa că, până se va găsi vreun document anterior datei de 8 ianuarie 1503, care să vorbească despre Câmpina, aceasta trebuie să fie ziua localităţii, chiar dacă este iarna şi vine după Sf. Ion!Cu excepţia acţiunii găzduite de Casa Tineretului, pe străzile Câmpinei, nici măcar în zona centrală, nimic nu arăta a sărbătoare. Nu exista nici măcar un singur banner din partea administraţiei lcoale care să-i anunţe pe câmpineni că pe 8 ianuarie este ziua localităţii lor. Poate la anul… (Alexandru NECULAI)