Cum îşi propune administraţia să cheltuiască peste 700 miliarde lei vechi…

Marţi, 24 martie, de la ora 15.00, la Primăria Câmpina are loc dezbaterea publică pe tema proiectului bugetului local pentru anul 2009. Indiferent dacă vă propuneţi sau nu să participaţi la această dezbatere, este bine să ştiţi cum intenţionează administraţia să cheltuiască peste 700 miliarde lei vechi, adică bugetul pe 2009.
Anul 2009 se preconizează a fi unul dintre cei mai grei din istoria post-revoluţionară a României. Şi în primul rând din punct de vedere economic… Poate tocmai de aceea, aprobarea bugetului local al municipiului Câmpina este unul dintre momentele cele mai importante şi care ar trebui să definească linia cheltuielilor aferente acestui an. Ştie toată lumea cât de greu s-a aprobat un buget naţional. Încă nu există un buget judeţean… Probabil că şi bugetul local va fi aprobat undeva pe la jumătatea lunii aprilie. Până la acel moment, să vedem pe ce şi-au propus aleşii locali să cheltuiască peste 700 miliarde lei vechi.
Peste 76 de miliarde – pe mâna Executivului până la aprobarea bugetului
Până la aprobarea bugetului pe acest an, Executivul a avut la îndemână, pentru diverse cheltuieli, peste 76 miliarde lei vechi, în afara de cota legală proporţională din bugetul anului trecut. Banii au provenit din fondul de rulment de 37,29 miliarde (practic, bani rămaşi necheltuiţi anul trecut) şi un credit disponibil neutilizat de 39,2 miliarde. Banii din prima sursă au fost repartizaţi, printr-o hotărâre a Consiliului Local, pentru diverse lucrări. Fondurile din cealaltă sursă – din cauza diferenţei de curs valutar – au mai putut fi utilizate doar pentru două lucrări – modernizare drum acces plus reţele edilitare cartier Erupţiei şi modernizare Strada Fântânii.
Veniturile proprii scad cu aproape10 miliarde lei vechi
Expunerea de motive, semnată chiar de primarul Horia Tiseanu, face referire şi la ponderea veniturilor proprii în buget şi defalcarea acestora. Astfel, veniturile proprii vor conta în noul buget în proporţie de 55%. În cifre absolute, veniturile proprii ale bugetului local vor scădea. “Faţă de anul precedent, totalul veniturilor bugetare estimate vor fi cu 9% mai mari, în schimb, ca valoare absolută, veniturile proprii scad cu 989.490 lei”, adică aproape 10 miliarde lei vechi! Reabilitarea Energeticului, una dintre cele mai mari investiţii, dar fără fonduri de la bugetul local!Bugetul local va beneficia şi de unele subvenţii de stat. În afara celor pentru învăţământ şi asistenţă socială, în 2009 mai vin subvenţii de 25 miliarde lei vechi pentru modernizarea Grupului Şcolar Energetic, lucrare începută în anul 2008 şi executată de societatea câmpineană EdilConst.
Plan de amenzi?
Printre veniturile bugetului local se numără şi cele din amenzi, penalităţi şi confiscări. Unde s-a propus suma de 6,25 miliarde lei vechi. Suma este superioară celei de anul trecut, realizate la nivelul a 6,09 miliarde lei vechi, dar a apărut întrebarea: există un plan de amenzi pentru inspectorii Primăriei?
Cheltuielile de personal cresc cu 10%
Nivelul cheltuielilor de personal este preconizat să fie mai mare cu 10% faţă de anul trecut. Iar conform expunerii de motive a primarului Tiseanu, creşterea ar fi generată de obligaţii salariale plătibile în acest an – al 13-lea salariu, sporuri obţinute prin sentinţe judecătoreşti (aici fiind vorba în primul rând de celebrul spor de dispozitiv), eventuale promovări în trepte, gradaţii, ocuparea unor posturi unice vacante. În privinţa miliardelor care vor fi alocate numai pentru celebrul spor de dispozitiv, este interesant de ştiut că angajaţii Primăriei Azuga – aflaţi în aceeaşi situaţie cu cei de la Câmpina – au acceptat să renunţe, în anul 2009, la acest spor din cauza dificultăţilor financiare cu care se confruntă bugetul local. Nimeni de la Câmpina nu are nici o tresărire în această privinţa… Şi poate au dreptate atâta vreme cât numai anul trecut au rămas necheltuite peste 37 miliarde lei vechi!
Va fi suplimentată creditarea la BCR?
Primarul Horia Tiseanu mai susţine în expunerea de motive că “necesitatea reducerii volumului de lucrări de investiţii la nivelul veniturilor estimate a fi realizate în acest an a impus ca o serie de lucrări, incluse iniţial în lista de investiţii, să fie retrase, fie şi temporar până la obţinerea surselor de finanţare. O sursă de finanţare posibil de accesat este suplimentarea creditului BCR de 1.350.000 euro – credit pe care îl derulăm şi finalizăm prin trageri în acest an. Acest lucru este posibil prin gradul redus de îndatorare existent în prezent, respectiv 4% faţă de nivelul maxim admis prin legislaţie de 30%. Această oportunitate va face obiectul unei hotărâri viitoare de Consiliu”. Adică, în actualul context, Câmpina se mai împrumută 1,35 milioane euro?!
Toţi banii de investiţii în cultură merg la Muzeul “Hasdeu”
La capitolul “Cultură”, în proiectul de buget nu sunt prevăzute decât trei puncte. Două dintre acestea privesc Muzeul “Hasdeu”. Este vorba despre restaurarea uşilor de la intrarea în castel (200 milioane lei vechi) şi comentarii audio în format digital pentru sistemul audio ghid (180 milioane lei vechi). Nu în ultimul rând, se doreşte achiziţionarea unui laptop în valoare de 40 milioane lei vechi. Pentru ce? De fapt, întrebarea corectă e pentru cine? Poate pentru Casa de Cultură, care a avut nevoie şi de o maşină de un miliard…
Care Casă a Căsătoriilor?
Printre numeroase puncte pe care le cuprinde proiectul bugetului local pentru anul 2009 se numără şi Casa Căsătoriilor. Şi încă la rubrica “Lucrări în continuare”… Este prevăzută suma de 900 milioane lei vechi. Nu se ştie dacă bugetul local va dispune de această sumă. După cum a explicat primarul Tiseanu “am decis să includem mai multe lucrări, iar în funcţie de fondurile de care vom dispune vom vedea pe care putem să le facem. De altfel, aşa am făcut în fiecare an”… Explicaţia este valabilă şi pentru Casa Căsătoriilor, un edificiu care ar urma să fie construit în locul fostei grădini de vară, demolată în cursul anului trecut.
Va începe construcţia corpului C2 al Pieţei?
Într-una dintre anexele bugetului local rezervată Serviciului de Administrare şi Exploatare a Pieţei Centrale este trecută ca lucrare şi construirea corpului C2 al pieţei. Valoarea care apare în proiectul bugetului este de 3,4 miliarde lei vechi. Nu ştim dacă este o sumă suficientă măcar pentru începerea lucrărilor şi dacă acestea ar putea avea loc în acest an, dar ni s-a părut foarte interesant că pentru construcţia acestui nou corp al pieţei s-a alocat dublul sumei rezervată pentru achiziţionarea unui sistem de ventilaţie! Ce sistem o fi ăla de 1,6 miliarde lei vechi?!
Concurs de arhitectură pentru zona centrală
Încă din cursul anului trecut, coordonatorul programelor culturale din Primărie, Jenica Tabacu, a vorbit, într-una dintre şedinţele Consiliului Local, de organizarea unui concurs internaţional de arhitectură pentru zona centrală a Câmpinei. De ce ar fi nevoie de aşa ceva, nu a explicat nimeni… Cert este că în proiectul bugetului local apare şi acest concurs, pentru care s-ar aloca suma de un miliard lei vechi. Numai că, ar fi doar începutul, pentru că numai premiile practicate la asemenea gen de concursuri se ridica la valori de zeci de mii de euro… Şi toate acestea pentru ce? Practic, mai ales în condiţiile acestei crize, va fi foarte greu de pus în practică o idee futuristă – chiar dacă poate este genială – asupra arhitecturii viitoare a centrului Câmpinei. Se discută chiar de posibilitatea amenajării unui pasaj subteran de undeva din zona intersecţiei ABC până spre zona spitalului… Dincolo de costurile enorme pe care le implică o asemenea investiţie, vă daţi seama ce ar însemna ea pentru centrul Câmpinei, pe perioada derulării sale?! Deja au apărut şi primele voci care sunt împotriva acestei propuneri. Fostul primar Gheorghe Tudor a declarat pe această temă: “Nu voi fi de acord cu un concurs de arhitectură pentru centrul Câmpinei. Nu cred că este momentul atâta vreme cât noi mai avem încă multe străzi, unele chiar în zona centrală, care nu au canalizare. Trebuie să fim realişti!”
Staţiile de epurare ar trebui realizate prin HidroPrahova
Pentru unii a surprins absenţa din proiectul bugetului a staţiilor de epurare din zonele Voila, Câmpiniţa şi a realizării canalizărilor de pe străzile din zonă. Unul dintre cei care a vorbi despre acest subiect a fost chiar fostul primar Gheorghe Tudor. A fost lămurit chiar de actualul viceprimar, şeful său de partid Ion Dragomir: “Staţiile de epurare şi canalizările fac parte din Master Plan-ul care ar trebui să fie realizat de HidroPrahova. De altfel, din câte ştim noi, pentru Câmpina ar urma să vină prin HidroPrahova 33-34 milioane euro, care vor fi alocate cu destinaţie precisă pentru aceste lucrări”.
Multe dintre obiectivele promise de Tiseanu nu se regăsesc în proiectul bugetului
Atât în campania electorală din vara anului trecut, cât şi la începutul acestui an, printr-o scrisoare adresată câmpinenilor, primarul Horia Tiseanu vorbea despre o serie de lucrări esenţiale pentru Câmpina. Atât de esenţiale s-au dovedit încât ele nu se mai regăsesc în proiectul bugetului local pentru anul 2009, proiect care este însuşit prin semnătură de primarul Tiseanu. Dintre toate exemplele pe care le-am fi putut oferi ne referim doar la modernizarea zonei de agrement “Fântâna cu Cireşi” şi realizarea Grădiniţei nr. 4 din cartierul Câmpiniţa. Primul dintre proiecte a stârnit multă vâlvă la momentul respectiv. Pentru cel de-al doilea există deja proiectul realizat, dar în această etapă a bugetului local nu este alocat nici măcar un leu pentru această investiţie foarte importantă pentru un cartier dens populat al Câmpinei.Ar mai fi multe alte promisiuni, care nu se regăsesc în primul buget al noului mandat nici măcar la stadiul de SF sau proiect. Poate în următorii trei ani? Sau poate în ultimul, adică în anul electoral 2012, anul aducerilor aminte…
Bugetul Câmpinei, între reparaţii fără precedent şi… risipă
La conferinţa de presă a PSD, Ion Dragomir a prezentat pe larg o serie de detalii referitoare la bugetul din acest an. “Vreau să fac o serie de precizări pe marginea bugetului local. Pentru reparaţii curente la străzi, suma propusă depăşeşte cu mult alocările anterioare, pentru că am dorit să se vadă ceva în urma noastră. Este vorba de 58 miliarde lei vechi, bani cu care se vor repara străzile Schelelor, Plevnei, Kogălniceanu, Zorilor, Constantin Stere şi Carol I. Am avut şi o discuţie individuală cu preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Cosma, care a alocat suma de 10 miliarde lei vechi pentru modernizarea Străzii Griviţei, de la intersecţia cu Schelelor, până la Casa de Cultură. Modernizarea tuturor străzilor înseamnă asfaltarea carosabilului, a trotuarelor, borduri şi alveole pentru pomi. La anul vom face Calea Doftanei şi străzile Bobâlna şi Voila, astfel încât până, la finalul mandatului, Câmpina să arate altfel. De asemenea, sunt alocate 5,3 miliarde pentru amenajarea de parcări pe străzile Milcovului, Sondei, Beiuş şi la IRA”, a declarat viceprimarul. În schimb, acesta a tras şi un semnal de alarmă asupra modului în care se fac unele cheltuieli din bugetul local, dar şi a dificultăţilor care vor fi întâmpinate în acest an în realizarea veniturilor proprii. “Veniturile din surse proprii ale bugetului local înseamnă numai 390 miliarde lei vechi. Numai salariile din sistemul de învăţământ se ridică la 260 miliarde. Dacă nu vor veni aceşti bani de la bugetul de stat suntem obligaţi să plătim noi salariile din învăţământ şi va fi jale. Dacă economia nu va merge, vom avea probleme în colectarea surselor proprii, pentru că 22% din aceste surse provin numai de la pesoanele fizice. Ori pentru mulţi oameni prioritare vor fi hrana şi cheltuielile zilnice, şi nu impozitele. S-a vorbit despre posibilitatea suplimentării liniei de creditare, dar nu s-a spus că noi, la actualul nivel de îndatorare de aproape 5%, plătim numai dobânzi de 13 miliarde lei vechi anual. Dacă ne mai împrumutăm, această valoare va creşte. Cu banii ăştia puteam face Bulevardul Carol I, de la intrarea în oraş până la spital. Personal, nu sunt adeptul creditelor, ci al folosirii eficiente a banului public. Şi vă mai dau câteva exemple – 26 miliarde lei vechi au fost anul trecut tichetele cadou ale personalului din învăţământ sau 10,5 miliarde tichetele cadou ale personalului din Primărie. De asemenea, în opinia mea, cred că bugetul real al Câmpinei din acest an va fi undeva în jurul a 70% din bugetului anului trecut”, a mai declarat Ion Dragomir.