Până în prezent, Câmpinei nu i-au reușit prea multe înfrățiri, dar nici nu știm prea bine la ce i-ar fi folosit treaba asta. Că schimburi avantajoase culturale și economice cu cele trei orașe înfrățite nu se văd prea bine. Iar înlesnirea unor finanțări cu fonduri europene, nici atât, fiindcă niciunul dintre orașele ”surori” nu este din țările fondatoare ale Uniunii Europene, dintre cele care formează ”nucleul dur” al organizației paneuropene. Deocamdată, municipiul nostru este înfrăţit cu oraşul Cimişlia din Republica Moldova, cu orașul Kumanovo (al treilea ca mărime din Macedonia) și cu orașul-stațiune Silivri de pe litoralul turcesc, din partea europeană a Turciei. Câmpina a mai încheiat acorduri de colaborare (de înfrățire) și cu orașul chinez Jizhou, dar legătura cu orașul din China s-a pierdut la puțin timp după ce am bătut palma cu conducerea administrației publice a acestui oraș cu peste un milion de locuitori. Nu i-am mai căutat pe chinezi, pentru că oricum nu îi găseam, nu aveam șanse să găsim milionul de potențiali frățiori cu ochii oblici printre cele 1400 de milioane de locuitori ai Chinei contemporane. Așa că singurele legături cu chinezii urmași ai lui lui Confucius au rămas magazinele chinezești din zona centrală a orașului. Câmpina a mai încheiat în 2010 un protocol de colaborare economică și culturală cu orasul italian Priolo Gargallo, situat în provincia Siracusa din Sicilia, dar nu a fost mare brânză nici cu această colaborare cu un oraș din leagănul Mafiei. Ca și primarul chinez, nici primarul sicilian nu a păstrat legătura și relația a eșuat, despărțindu-ne fără regrete, fără lacrimi în ochi. La ultima ședință a Consiliului Local, primarul Horia Tiseanu a anunțat că am putea să ne înfrățim cu un al doilea oraș din Republica Moldova (Basarabia). Este vorba despre orașul Cahul, mult mai important decât Cimișlia. Cahul este un important oraș în partea de sud-vest a Republicii Moldova, situat la frontiera cu România și la 175 km sud de Chișinău. Localitatea este menționată pentru prima oară în secolul al XVI-lea sub numele de Frumoasa, sub care figurează până în secolul al XIX-lea și, alături de Kahul (numele tătăresc), până la începutul secolului al XX-lea.
Cu peste 40 de mii de locuitori, Cahul este centrul administrativ al raionului cu același nume. Este al șaselea oraș ca mărime din țară (după Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina și Rîbnița), dar al treilea, d.p.d.v al dezvoltării economice (exceptând stînga Nistrului), și ca importanță socială. Deseori Cahul este poreclit „Capitala de Sud” a Moldovei. Câmpina ar avea o mică legătură cu Cahul prin faptul că B.P. Hasdeu, în 1857, a fost numit membru al Tribunalului Cahul. După șapte luni a demisionat. În 1858 s-a mutat la Iași, ca profesor de liceu și, mai apoi, ca bibliotecar al Universității din Iași. Primarul Horia Tiseanu a solicitat consilierilor municipali un acord de principiu în vederea demarării procedurilor pentru încheierea acordurilor de colaborare și de înfrățire. „Cu ocazia Sărbătorii celor 2 Iulii am fost vizitaţi de o delegaţie din oraşul Cahul, Republica Moldova, condusă de viceprimarul acestei localități, Tatiana Romaniuc. Oaspeții moldoveni au vizitat Câmpina şi şi-au exprimat dorinţa de a ne înfrăți. Am semnat deja un protocol şi vă solicit un acord de principiu pentru continuarea demersurilor necesare pentru realizarea acestei înfrăţiri”, i-a informat edilul-șef pe consilierii municipali. Oricum, se pare că moda înfrățirilor cu diverse orașe s-a mai potolit.
Adrian BRAD
