Câmpina a trăit a doua jumătate a săptămânii trecute în atmosfera festivităților organizate de municipalitate în cinstea Centenarului Marii Uniri. Au fost trei zile pline de manifestări omagiale, menite a cinsti memoria marilor noștri înaintași care au pus bazele României moderne și întregite. Făcând o paralelă între România de acum 100 de ani și România de astăzi, românii contemporani nu cred că au prea multe motive de mândrie, atunci când se compară cu locuitorii României de acum un veac, mult mai puțini și mult mai săraci. Cele mai mari neplăceri ale românilor din prezent (unele dintre ele adevărate scârbe organice provocatoare de mari emigrări în țări dezvoltate din Occident, pentru un trai decent), au venit și vin de la clasa politică postdecembristă, de la toate guvernele și guvernările ultimelor trei decenii. Bomboanele de pe colivă, guvernele Dăncilă sunt rezultatul acțiunilor contestatarilor lui Liviu Dragnea, președintele PSD și al Camerei Deputaților, cel care conduce discreționar România, cu o mână de fier (cu care își pedepsește fără milă adversarii politici din interiorul și exteriorul PSD), dar și cu o mână maleabilă, cu care împarte privilegii baronilor din teritoriu pentru a le câștiga susținerea sa în fruntea PSD și a României. Ne-am pricopsit cu guvernele Dăncilă și din cauza președintelui Iohannis, apatic și depășit în multe situații, departe de speranțele celor șase milioane de alegători ai săi, un președinte oscilant care ar fi putut refuza marioneta lui Dragnea în fruntea guvernului, salvând astfel independența justiției române.
Acum 100 de ani, șeful statului român, regele Ferdinand I Întregitorul, scotea sabia împotriva poporului său de sânge pentru propășirea și demnitatea națională a poporului său adoptiv. Unde este bărbăția politică a fruntașilor făuritori ai României Mari? Politicienii noștri postdecembriști se pare că au trecut toți pe la doctorul Ciomu, dar le e rușine să recunoască faptul că nu sunt mulțumiți de intervențiile celebrului chirurg. De ce nu mai avem astăzi adevărați oameni de stat, ci numai eunuci și pitici politici, pe lângă care epigonii lui Eminescu sunt adevărați luceferi în nopțile întunecate ale istoriei acestui neam? Numai Dumnezeu știe. „Dumnezeu te-ajută, dar nu-ți bagă și-n traistă”, spune un proverb românesc. Dumnezeu ne-a ajutat să facem România Mare, întorcându-și fața spre români, în finalul anului 1918. Depinde de noi, dacă vom ști să o păstrăm în demnitate și progres, așa ciuntită cum este de o jumătate de secol. Adică fără Basarabia și nordul Bucovinei, bine meritate provincii istorice românești, pe care le dorim cu temei să se întoarcă la sânul țării cât mai repede, dar și fără Cadrilaterul, pe care nu îl merităm, neavând nicio legătură istorică solidă cu această provincie, întrucât faptul că cetatea Durostorum (orașul Silistra de azi) a fost cândva a regelui dac Burebista nu este un argument serios.
Ionel Brătianu vs Viorica Dăncilă
Anvergura politicienilor care conduceau România la 1 Decembrie 1918 diferă total de cea a demnitarilor din actuala coaliție de guvernare PSD – ALDE. Guvernele liberale de după terminarea Primului Război Mondial, conduse de marele om politic Ion I.C. Brătianu, nu au nici cea mai mica legătură cu cabinetele Vioricăi Dăncilă. Dacă, în vremurile mai sus pomenite, România avea în fruntea sa politicieni cu experienţă şi cu averi personale care îi făceau aproape imuni la corupție, anul acesta am avut două variante guvernamentale cu maximum două-trei persoane care au arătat că se ridică la nivelul funcţiei deţinute. 1 Decembrie 1918 l-a găsit în demnitatea publică de prim-ministru pe liberalul Ion I.C. Brătianu, unul dintre cei mai abili şi apreciaţi oameni de stat ai României moderne. A fost şef al Guvernului în cinci rânduri şi a avut portofolii la Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul de Interne. Deși un tip orgolios, premierul Ionel Brătianu nu a ezitat să se retragă, pentru binele țării, de la Tratativele de pace de la Paris, pentru ca locul său să fie luat de Al. Vaida-Voevod, fruntaș al Partidului Național Român, deoarece acesta din urmă putea negocia mai bine decât liderul liberal cu Puterile Antantei (învingătoare), care reproșau României faptul că a încheiat Pacea de la București, cu Germania și Austro-Ungaria, la începutul anului 1918. În prezent, Guvernul României este condus de Viorica Dăncilă, preşedinte executiv al PSD şi fost europarlamentar, dușman neîmpăcat al logicii și al limbii române. Gheorghe Gh. Mârzescu era ministrul de Interne de la 1 Decembrie 1918. Popular ca om de stat, Mârzescu a rămas cunoscut în istorie pentru faptul că, în mandatul său la Ministerul Justiţiei, a elaborat Legea persoanelor juridice, act normativ prin care a avut loc scoaterea în afara legii a Partidului Comunist din România.
La 1 Decembrie 2018, la Interne este Carmen Dan, politician apropiat de Liviu Dragnea, fost secretar de școală, care a luat apărarea jandarmilor ce au intervenit în forţă la mitingul din 10 august 2018. Dar cea mai bună comparație dintre cele două guverne amintite ar fi una în oglindă, mai riguroasă și mai clară: aceea a CV-urilor educaționale și profesionale ale miniștrilor în cauză. Astfel, Ion I. C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri, era inginer cu studii la Paris (1883-1889). Gheorghe Gh. Mârzescu, ministrul de interne, licențiat in drept, studii de doctorat la Paris. Ion Gheorghe Duca, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, licenţiat în drept la Paris (1903). Constantin I. Angelescu, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, ministru plenipotențiar al României la Washington, a studiat medicina la Paris, specializându-se în chirurgie în 1897. Anghel I. Saligny, inginer constructor, a frecventat cursurile Universității din Berlin, apoi studii inginerești la Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg. Este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat. A proiectat și construit, în 1895, podul de la Cernavodă, cel mai lung din Europa acelor ani. Alexandru Vaida Voevod, ministru fără portofoliu (pentru Transilvania), medic, a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Viena. Vasile Goldiș, ministru fără portofoliu (pentru Transilvania), absolvent al Facultății de Litere și Filozofie la Universitatea din Budapesta (1881-1882 și 1884-1885) și la Universitatea din Viena (1882-1884). Ștefan Cicio Pop, ministru fără portofoliu (pentru Transilvania), avocat, a urmat cursurile universitare la Budapesta și Viena. Iancu Flondor, ministru fără portofoliu (pentru Bucovina), jurist, doctor în drept la Viena. Ion Nistor, ministru fără portofoliu (pentru Bucovina), doctor în filosofie și litere al Universității din Viena, docent al Universității din Viena, apoi profesor la Universitățile din Viena și Cernăuți. În guvernele Dăncilă, școlile înalte ale demnitarilor sunt mult mai puțin cunoscute, ba în cazul multora acestea lipsesc cu desăvârșire sau universitățile absolvite sunt aproape anonime. Guvernul Dancilă I a fost o parodie umilitoare pentru Romania. Cu atât mai rușinos cu cât el a apărut în anul centenarului Marii Uniri. Țara noastră nu a avut niciodată în fruntea ei o colecție mai sinistră de incompetenți și agramați. Nici guvernul Dăncilă II nu este cu mult mai bun. Perlele Viorică Dăncilă l-ar face invidios și pe Caragiale, care, dacă le-ar fi cunoscut, și-ar fi construit mult mai bine personajele din satirele sale politice.
Spre deosebire de marile orașe din țară unde au avut loc manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri, la Câmpina nu s-au auzit huiduieli și fluierături în timpul paradei militare. Poate și pentru că acest oraș nu este condus de reprezentanți ai PSD. În schimb, tradiționala „fasole cu cârnați” a intrat și în vederile conducerii Primăriei Câmpina.
Întâlnirea cu olimpicii
Săptămîna trecută, municipalitatea câmpineană a organizat mai multe acțiuni cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri. Înainte de a vi le prezenta, trebuie să evidențiem momentele de evocare a strădaniilor și luptelor duse de strămoșii noștri pentru întregirea fruntariilor Țării, momente cu care s-au deschis multe ședințe ale legislativului local din acest an. Cel mai consecvent și mai informat dintre consilierii municipali care au vorbit în acest sens este decanul de vârstă al aleșilor noștri, consilierul liberal Dragomir Enache, care a ținut adevărate lecții de istorie și patriotism în plenul Consiliului Local. Revenind la acțiunile dedicate Marii Uniri, din zilele care au trecut, desfășurate în afara Primăriei și a Consiliului Local, vom încerca să vi le prezentăm în ordinea cronologică, firească. Prima dintre ele a avut loc joi, 29 noiembrie, la Casa de Cultură ”Geo Bogza”, locul unde conducerea municipiului s-a întâlnit cu cei mai buni elevi câmpineni și profesorii lor. La întâlnirea cu elevii olimpici și cei care i-au îndrumat pe drumul performanțelor au participat primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Adrian Pițigoi și câția consilieri municipali: Monica Clinciu, Florin Frățilă, Adrian Dochia, Dragomir Enache, Daniel Ioniță și Gabriel Dima. Au participat, de asemenea, mai mulți reprezentanți ai Primăriei Câmpina. Prezentator a fost consilierul Adrian Dochia.
Primarul Horia Tiseanu i-a felicitat pe olimpici, după care a primit o diplomă din partea Prefecturii Prahova, reprezentată de scriitorul Codruț Constantinescu. Acesta din urmă a primit, la rândul său, din partea edilului-șef Medalia „Centenarului”. Codruț Constantinescu le-a vorbit apoi tinerilor liceeni despre avantajele timpurilor și tehnologiei de astăzi, pe care le au aproape toți elevii din Câmpina, avantaje care le pot deschide un univers al cunoașterii acestei lumi, lucru de care liceenii de la începutul anilor 1990 nu s-au putut bucura. Apoi, s-a ciocnit o cupă de șampanie în cinstea Centenarului Marii Uniri, după care, pe scena Casei de Cultură, olimpicii au fost premiați cu Medalia ”Centenarului” de către primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Adrian Pițigoi, consilierii Monica Clinciu și Florin Frățilă.
Revenind la ziua de joi, după premierea olimpicilor și a dascălilor acestora, toată lumea a participat la conferința actorului Dan Puric, care a vorbit audienței, în stilul său caracteristic, despre jertfele înaintașilor care au făurit Marea Unire. Conferința „Jertfa unirii noastre”, susținută de Dan Puric, a fost bine primită de spectatorii prezenți.
Elevii olimpici și profesorii premiați au fost:
– Mihnea Vasile Manta (prof. Ramona Țiței, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al II-lea Olimpiada de Geografie, Concursul Național Terra;
– Anisia Moise (prof. Elisabeta Milea, clasa a IX-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al III-lea Olimpiada Națională de Religie;
– Mara Merca (prof. Oana Merca, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al III-lea la Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română; locul al IV-lea la Olimpiada Internațională de Lectură;
– Ioan Radu (prof. Mihai Alecu, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al II-lea la Olimpiada Națională de Geografie;
– Eugen Munteanu (prof. Raluca Cârstea, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al II-lea la Concursul Național de Creativitate în Limba Engleză;
– Adrian Andrei Enoae (prof. Cătălin Chițu, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – medalie de bronz la Olimpiada Națională de Fizică;
– Ioana Răuță (prof. Nataly Coman, clasa a XII-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul I la Concursul Internațional „Lecții cu Nichita” (limba franceză);
– Timeea Brebeanu (prof. Nataly Coman, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul I la Concursul Internațional „Lecții cu Nichita” (limba franceză);
– Maria Gavrilescu (prof. Dana Ștefan, clasa a VIII-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul I la Concursul Internațional „Lecții cu Nichita” (desen);
– Alexandra Nanu (prof. Raluca Cârstea, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – mențiune la Concursul Internațional „Lecții cu Nichita” (traducere);
– Rebeca Marin (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul I la Concursul Național de Fizică;
– Mihnea Manta (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul I la Concursul Național de Fizică;
– Bogdan Gabriel Tache (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al II-lea la Concursul Național de Fizică;
– Ioana Alexia Dragomir (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al II-lea la Concursul Național de Fizică;
– Mary Stephanie Matei (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – mențiune la Concursul Național de Fizică;
– Ana Iulia Nistorică (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – mențiune Concursul Național de Fizică;
– Alexia Gabriela Pleșa (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – mențiune la Concursul Național de Fizică;
– Mihnea Alexandru Vîrlan (prof. Cătălin Chițu, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul I la Concursul Național de Fizică;
– Adrian Andrei Enoae (prof. Cătălin Chițu, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al II-lea la Concursul Național de Fizică;
– Tudor Bogdan Sechel (prof Cătălin Chițu, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul I la Concursul Național de Fizică;
– Mihnea Cristian Matei (prof. Cătălin Chițu, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul I la Concursul Național de Fizică;
– Radu Andrei Sterie (prof. Cătălin Chițu, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al II-lea la Concursul Național de Fizică;
– Cosmin Ioan Roșțu (prof. Cătălin Chițu, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al II-lea la Concursul Național de Fizică;
– Silviu Balea (prof. Luminița Mischie, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al III-lea la Festivalul Internațional de Creație Literară „Lucian Blaga”, „Lauda semințelor”, Sebeș – Alba Iulia;
– Alexandru Buzățoiu (prof. Luminița Mischie, clasa a XII-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al III-lea la Concursul Național „Poveștile cangurului” (limba română), București;
– Ștefania Bîgiu (prof. Cristina Dinu, clasa a IX-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul al III-lea la Concursul Național „Poveștile cangurului” (limba română), București;
– Iulia Voicu (prof. Camelia Iordache, clasa a IX-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – mențiune la Olimpiada Națională de Chimie;
– Alexandra Buzățoiu (Prof. Tiberiu Pătran, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – medalie de bronz la Olimpiada Națională de Matematică Aplicată;
– Cristina Popescu (prof. Raluca Cârstea, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) – premiul special la Concursul Internațional „Lecții cu Nichita” (limba engleză);
– Georgiana Roxana Duță (prof. Valentin Șerban, Colegiul Tehnic Forestier) – premiul special la Concursul național de comunicări științifice ale elevilor din clasele liceale, Cumpăna – Constanța;
– Andreea Cristina Focșeneanu (prof. Elena Necula, Colegiul Tehnic Forestier) – premiul I la Concursul național „Matematica – știință și limbă universală”;
– Cristina Gabriela Moldoveanu (prof. Elena Necula, Colegiul Tehnic Forestier) – premiul I la Concursul național „Matematica – știință și limbă universală”;
– Corina Savu, Denisa Răducu, Andreea Bucur (prof. Valentin Șerban, Emilia Secăreanu, Colegiul Tehnic Forestier) – premiul I la Concursul național „Științe și tehnologii”;
– Cristian Bancu (prof. Valentin Șerban, Emilia Secăreanu, Colegiul Tehnic Forestier) – premiul al III-lea la Concursul național „Științe și tehnologii”;
– Mara Gădeanu (prof. Emilia Secăreanu, Colegiul Tehnic Forestier) – mențiune la Concursul național „Științe și tehnologii”.
Tot joi, 29 noiembrie, și tot în cadrul acțiunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a avut loc și premierea elevilor la concursul de creaţie literară despre care puteţi citi AICI.
Înfrăţirea cu municipiul Cahul
Vineri, la ora 14.00, a avut loc ședința festivă a Consiliului Local, în care s-a aprobat cu unanimitate de voturi semnarea acordului de cooperare cu municipiul Cahul din Republica Moldova. Practic, s-a dat undă verde înfrățirii dintre cele două orașe. Cahul este al doilea oras din Basarabia cu care ne vom înfrăți (după municipiul Cimișlia), celelalte înfrățiri realizându-se cu municipiul Kumanovo (al doilea oraș din Macedonia) și cu orașul-stațiune Silivri (de pe litoralul Mării Marmara). Președintele de ședință a fost liberalul Florin Frățilă, care a stabilit un record destul de greu de egalat. Astfel, el a condus în această lună două ședințe ordinare și două ședințe extraodinare (convocate pentru trecerea unor rectificări bugetare respinse inițial de consilierii Opoziției, cei din PSD și ALDE). În plus, a fost și președintele acestei ședințe festive, ceea ce ridică la cinci numărul ședințelor miniparlamentului câmpinean pe care le-a prezidat. Conform Regulamentului Consiliului Local, legislativul municipal este condus în fiecare lună, pe rând, de câte un consilier, stabilit automat prin ordine alfabetică.
Primarul Horia Tiseanu a luat primul cuvântul, precizând că nu putea să existe un prilej mai bun pentru această înfrățire a unor români de dincoace și dincolo de Prut decât Ziua Națională a României, sărbătorită la 100 de ani de la Marea Unire. Edilul câmpinean a mai menționat că textul acordului de cooperare a fost trimis, zilele trecute, și la Cahul, pentru a primi eventuale modificări sau adăugiri din partea reprezentanților administrației publice din viitorul oraș-frate. A fost un singur punct pe ordinea de zi, înfrățirea dintre Câmpina și Cahul, care a fost aprobată rapid și unanim. Apoi, a vorbit și primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, care a subliniat legătura de neam dintre locuitorii României și ai Republicii Moldova, exprimându-și convingerea că acordul va duce la avantaje reciproce, la proiecte commune pentru îmbunătățirea relațiilor economice dintre cele două localități. Deoarece în Marea Unire de La 1918 a intrat și fosta Basarabia, se poate considera că acordul de cooperare cu municipiul Cahul se înscrie armonios printre acțiunile Centenarului Marii Uniri.
Medalia „Centenarului”
După ședința festivă de înfrățire a Câmpinei cu orașul Cahul din Republica Moldova, municipalitatea câmpineană a răsplătit cu Medalia ”Centenarului”, în cadrul unei ceremonii desfășurate tot pe scena Sălii de spectacole de la Casa Tineretului, personalități ale Câmpinei de ieri și de azi, oameni care au contribuit într-un fel sau altul la dezvoltarea Câmpinei sau la imaginea ei în țară și în lume: foști și actuali parlamentari, foștii primari, viceprimari și secretari ai Câmpinei, cetățenii de onoare, oficialități din fruntea unor instituții publice, reprezentanți ai marilor companii ale orașului, oameni de afaceri, fețe bisericești, oameni de cultură etc.
Tot cu acest prilej, Clubul Rotary a acordat o serie de distincții și diplome reprezentanților municipiului Cahul, cât și reprezentanților municipalității câmpinene. Pentru a-i răsplăti pe toți locuitorii Câmpinei, edilii au decis ca toate muzeele orașului să fie deschise pe 1 decembrie 2018, fapt care a determinat câteva sute de localnici să le viziteze. De asemenea, tot vineri, 30 noiembrie, a avut loc în sala de sport a Colegiului Național ”Nicolae Grigorescu”, Cupa ”1 Decembrie ” la handbal, organizată de Clubul Sportiv Câmpina.
Ziua Națională – friguroasă, dar și caldă
Cu toată vremea rece de afară, cele câteva sute de câmpineni care au fost prezenți sâmbătă în Centrul Civic au primit cu multă căldură festivitățile dedicate Zilei Naționale. Prin urmare, Ziua Națională a venit cu frig, dar și cu căldură. În prima parte a zilei festive, după intonarea imnului national, au primit Medalia ”Centenarului” din partea reprezentanților administrației publice locale sportivi, oameni de cultură, reprezentanții unor asociații și fundații.
La prânz, în fața scenei de spectacole amenajate la intersecția străzilor Griviței și Bulevardul Culturii, primul demnitar al Câmpinei a declarat deschise festivitățile dedicate Centenarului Marii Uniri. S-a trecut apoi la depunerea de coroane de flori la Monumentului Soldatului Necunoscut, al cărui soclu a fost acoperit cu un mare drapel tricolor.
A urmat apoi parada militară, asigurată de reprezentanți ai Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina, ai Jandarmeriei, ai Detașamentului de Pompieri, ai Colegiului Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza și ai Poliției Locale.
Pe scena de spectacole au urcat membrii Ansamblului Folcloric al Casei Tineretului, cântărețul Gheorghe Turda, Ansamblului „Ghiocelul” al Casei de Cultură „Geo Bogza” și formația „Umbre albe”. Totul s-a terminat cu celebra mâncare de la serbările populare: fasole cu cârnați. Momentul a fost foarte bine organizat în zona din fața restaurantelor din Parcul Regele Mihai (fostul Milia), cu polițiști locali postați unde trebuie și cu amplasarea unor garduri pentru evitarea îmbulzelilor. Nu au fost deloc busculade și îmbrânceli, poate și datorită faptului că mulți spectatori prezenți au preferat căldura de acasă frigului asezonat cu fasole și cârnați.
În afară de luptele politice din Consiliul Local, Anul Centenar al Marii Uniri i-a găsit pe câmpinenii obișnuiți, pe cei din Câmpina profundă, nici mai triști, nici mai veseli decât în alți ani. Însă pe foarte mulți români, priviți la scară națională, i-a găsit profund scârbiți de felul cum este azi condusă România. Vorbe frumoase ca ”unitate”, ”numai uniți vom învinge”, ”respectul pentru Ziua Națională și simbolurile ei”, ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie.” îi lasă tot mai reci, îi ating tot mai puțin, mult mai puțin decât grijile și necazurile vieții cotidiene. O viață care, pentru mulți tineri, în special, nu mai poate avea un sens decât continuată într-o țară din Occident, unde să poată duce un trai decent. Celor care nu mai pot locui în această țară din cauza conducătorilor ei, le dorim să aibă puterea de a nu o uita niciodată și de a o iubi de fiecare dată.
Adrian BRAD
