Primarul Irina Nistor a prezentat, în ședința ordinară a Consiliului Local din 26 iunie, o informare privind acordul participării municipiului Câmpina, în calitate de membru, la Organizația de Managament a Destinației (OMD) Prahova. Această nouă entitate, cu personalitate juridică, ar urma să înlocuiască actuala Asociație pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova (APTDT PH).
Municipiul Câmpina este membru al APDT PH din toamna anului 2011, fiind reprezentat în Consiliul Director de primar. Conform statutului, municipiile cu o populație de până la 50.000 de locuitori achită o cotizație anuală de 16.000 de lei (echivalentul a puțin peste 3.000 de euro/ an). În schimbul acestei sume, orașul ar beneficia de promovare în cadrul unor evenimente naționale și internaționale.
În informarea prezentată, Irina Nistor a subliniat că, în perioada 2020–2024, singurele evenimente la care Câmpina a fost promovată prin Centrul Național de Informare Turistică au fost Târgurile de Turism ale României. „În afară de faptul că am beneficiat de niște participări la târgurile de turism, eu altceva nu am identificat” – a declarat edilul, întrebându-se retoric dacă nu s-ar fi putut realiza alte proiecte concrete cu banii investiți.
„Nici n-aveam cum să avem rezultate, neîntreprinzându-se nimic în acest sens” – a spus consilierul local Rudolf Leica. Liderul grupului PCC a susținut totodată ideea unei analize extinse asupra tuturor parteneriatelor din care Câmpina face parte, pentru a identifica beneficiile sau dimpotrivă, lipsa acestora, mai ales în contextul unui buget de austeritate.
De ce a beneficiat Câmpina în acești 14 ani? Ce strategii au fost elaborate și implementate? A crescut numărul de turiști? – au fost câteva dintre întrebările legitime adresate de reprezentanții legislativului, care și-au dat în final acordul de principiu pentru ieșirea municipiului din acest parteneriat. Decizia finală va fi luată după inițierea unui proiect de hotărâre în acest sens.
Reacția Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova
Nemulțumirea autorităților locale câmpinene nu a rămas fără răspuns. Într-o reacție publică, APDT Prahova și-a exprimat regretul față de intenția de retragere și a subliniat contribuțiile organizației în promovarea Câmpinei, atât la nivel național, cât și internațional. Președintele APDT Prahova, Adrian Voican, atrage atenția asupra faptului că ultima indexare a cotizației a avut loc în 2018. „Aceasta reprezintă doar 266 euro/ lună! Cine crede că poate face promovare națională și internațională cu acești bani, e clar că nu cunoaște domeniul”, spune Voican.
Asociația amintește că municipiul a participat la 28 de ediții ale Târgului de Turism al României și a fost promovat și la târguri internaționale importante, unde costurile reale ale participării sunt de ordinul sutelor de mii de euro, inaccesibile unei localități de dimensiunea Câmpinei, dacă ar merge pe cont propriu: „În afara prezenței la târgurile naționale, Prahova – deci inclusiv Câmpina – a fost reprezentată la târgurile internaționale din Chișinău, Varșovia, Berlin, Londra, Paris, Milano, Barcelona, Madrid, Bruxelles. Toate acestea, din cotizația de doar 266 euro. Pentru aceste manifestări au fost realizate broșuri, flyere, hărți turistice și filme de prezentare, nu doar în română, ci și în engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană, poloneză. Câmpina este prezentă în toate aceste materiale de promovare, atât în format tipărit, cât și online, fără a fi contribuit cu nimic în plus față de cotizație. Un târg de talia ITB Berlin sau WTM London costă România 400.000 euro, iar participarea se face cu 40 de expozanți din întreaga țară”.
Un alt exemplu invocat este infotripul „Redescoperă Valea Prahovei”, desfășurat în această primăvară, când două autocare cu jurnaliști și agenți de turism au vizitat și municipiul. „În luna martie a acestui an, Câmpina a fost vizitată de două autocare cu agenți de turism și jurnaliști din presa națională, în cadrul infotripului „Redescoperă Valea Prahovei”, care a promovat stațiunile Câmpina, Sinaia, Azuga, Predeal, Brașov, Poiana Brașov și Cheile Grădiștei. Au fost realizate filmări și reportaje despre muzeele din Câmpina și promovate cele 202 schițe ale lui Grigorescu”.
Câmpina a fost inclusă în program, însă autoritățile locale nu au participat la evenimentul de lansare de la Sinaia și nici nu au întâmpinat delegația în oraș, acuză reprezentanții APTDT PH.
Totodată, APDT amintește că în Câmpina au fost organizate proiecte specifice, precum Festivalul Internațional de Fotografie „Secvențe” și „Câmpina Verde” care, deși implementate, nu au fost ulterior susținute de autoritățile locale.
„Eu nu cred că este vorba de rea-credință, ci de necunoaștere și lipsă de focus pentru turism”, a concluzionat Voican. El atrage atenția că în timp ce Câmpina vrea să iasă, orașe precum Sinaia sau Breaza doresc să intre în APDT, aliniindu-se tendinței naționale de susținere a rețelelor de OMD-uri prin PNRR.
„Câmpina și-a pierdut orice interes pentru turism?”
Decizia Câmpinei de a se retrage din APDT Prahova vine, în primul rând, pe fondul dezamăgirii legate de rezultatele colaborării în promovarea turistică a orașului sau mai degrabă de așteptările privind impactul acesteia. Nu este de ignorat, desigur, nici contextul bugetar dificil de anul acesta. Totuși, dincolo de chestiunea fondurilor, decizia scoate la iveală o problemă mai profundă: lipsa unei strategii coerente și adaptate pentru promovarea orașului ca destinație turistică. „Câmpina și-a pierdut orice interes pentru turism?” – se întreabă reprezentanții Asociație pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova. Și, pe bună dreptate, ne putem întreba și noi.
Dacă ne dorim cu adevărat să aducem turiști și să redăm orașului un nou suflu prin valorificarea potențialului turistic, renunțarea la o platformă județeană de promovare s-ar putea să nu fie varianta cea mai bună. Poate că ar fi mai util să folosim acest moment ca punct de plecare pentru o discuție sinceră și bine ancorată în realitate despre ce anume ar putea face Câmpina mai atractivă pe harta turismului românesc.
Cu un patrimoniu cultural deloc de neglijat și amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, orașul are tot ce-i trebuie pentru a te convinge să-l iei la pas, contrar părerii unora, mai mult sau mai puțin avizați.
Poate că a venit momentul ca autoritățile să regândească modul în care orașul se prezintă în fața vizitatorilor. Pentru că, în cele din urmă, turiștii nu sunt atrași doar de peisaje sau târguri, ci și de locuri care reușesc să-și spună povestea convingător. Iar Câmpina are, fără îndoială, povești care merită (re)descoperite.
Urmăriți în continuare discuțiile pe acest subiect din cadrul ședinței Consiliului Local Câmpina:
Ecuația e simplă: cât capital a adus această asociație că la asta se reduce totul? A adus între 50.000 euro – 300.000 euro pe an la buget, atunci păstrăm parteneriatul, ba mai mult le dăm mai mult că fac toți banii. Nu se monetizează contribuția lor, LA REVEDERE! Actualul CL este penibil la fel ca și precedentul, dar asta chiar este o măsură bună pentru că nu a adus rezultate materiale. Și are nevoie doamna primar să mărească salariile: sieși, domnișoricii Duran, Liviei Lupu, lui Dumitrache și toți parveniții care dacă ar munci la privat ar fi concediați ieri.
O campanie publicitară geoclimatică ar scoate orasul nostru din anonimat.Cel mai însorit,cel mai protejat(viscole si furtuni aproape inexistente),cel mai echilibrat în temperaturi(vara la umbră nu ai nevoie de aer conditionat,iar iarna este blandă),relativ aproape de Bucuresti si Brasov(asteptăm autostrada spre Brasov).Mai nou orasul,care se invecinează cu Breaza,nu mai are industrie poluantă,cum a fost prima rafinarie din Europa,care se pregateste sa devină muzeu.Peisajele sale,cu cel mai însorit cer deasupra dealurilor acoperite cu poieni si paduri,sunt seducatoare de la prima vedere.Nu întamplator pe aceste meleaguri au poposit si locuit unii din cei mai mari pictori ai Romaniei.
Toate aceste valori,inclusiv muzeele Grigorescu si Hasdeu(castelul spiritelor transcedentale),nu ar trebui promovate doar pentru dezvoltarea turismului,ci si pentru atragerea de bucuresteni si nu numai,pentru a locui în orasul nostru,aflat în declin.Pentru aceasta,în compensare,este necesară si o fiscalitate mai mică,însotită de o administrare mai bună si de utilitati mai ieftine.La apă si curent electric se poate face acest lucru.Apa vine la vale iar curentul poate să vină de la soare.Pană si dinozaurii comunisti au fost sensibilizati de aceasta zonă,construind în acest oraș prima casă solară,probabil din lume.