Știri

Câmpina îşi comemorează veteranii de război

Asociaţia „Cultul Eroilor” – filiala Câmpina, împreună cu Parohia „Sf. Andrei”, organizează, cu prilejul Zilei Armatei României, Comemorarea veteranilor de război care au dat nume unor străzi din cartierul Veteranilor – Câmpina. Activitatea va avea loc luni, 24 octombrie , ora 11.00, în cartierul Veteranilor. 
Scurt istoric
Potrivit  Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război – actualizata la art. 13.  se precizează: Veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme savarsite pe câmpul de lupta, beneficiază de împroprietărirea cu 500 m2 pentru loc de casa in municipiul, oraşul sau comuna in care domiciliază sau, daca acest lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil in extravilan.
In municipiul Câmpina au fost repartizate 65 de loturi, la Est de cartierul Pacuri, teren devenit cartierul Veteranilor si alte 8 loturi in cartierul Muscel. 

Sublocotenentul DUMITRESCU HARITON VIOREL  a făcut parte din Regimentul 20 Dorobanţi/ Divizia 4 Infanterie. S-a născut in anul 1914, in judeţul Teleorman. Ultimul domiciliu, înainte de plecarea pe front l-a avut in oraşul Câmpina, pe str. Grivitei la nr. 38. 
Viorel Dumitrescu a absolvit facultatea de drept din Bucureşti. A urmat cursurile Scolii de ofiţeri de rezerva, pe care a absolvit-o cu gradul de sublocotenent. La mobilizarea din anul 1941 a fost încadrat in Regimentul 20 Dorobanţi Teleorman, deoarece aparţinea comunei Atârnaţi, langa oraşul Roşiorii de Vede. La 26 aprilie 1941 se casatoreste, in Câmpina, cu Teodora Pandele. Luna de miere a fost foarte scurta, deoarece a trebuit sa se prezinte la Regiment.
Sublocotenentul r. Viorel Dumitrescu este rănit in luptele de pe Don. Cu toate îngrijirile date de personalul medical, decedează in Spitalul Diviziei 4 Infanterie, la 11 august 1942. Fratele sau Marin, căpitan preot la Batalionul 7 Vanatori de Munte, apoi la Ambulanta 38 Vanatori de Munte pleacă in căutarea mormintelor fraţilor săi Mircea si Viorel. Pe al sergentului t.r. Mircea Dumitrescu îl găseşte la liziera de salcâmi de pe marginea santului antitanc din comuna Dalnik. Mormântul sublocotenentului Viorel Dumitrescu ne este de găsit in zona unde a dus lupte înaintea morţii, probabil fiind înmormântat intr-o groapa comuna. Probabil ca preotul Marin Dumitrescu a adus soţiei fratelui sau ţărâna de pe acele locuri, in aşa fel incat Teodora i-a făcut loc de veci in parcela eroilor din cimitirul oraşului, de pe strada Bobalna.

Haralambie Săvulescu s-a născut în Câmpina, la data de 12 decembrie 1917. Tatăl său a fost învăţător şi a participat la primul război mondial, cu gradul de sublocotenent. Haralambie Săvulescu a absolvit liceul în anul 1936, la Câmpina.
După absolvirea liceului s-a înscris la Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie din Timişoara, pe care a absolvit-o printre primii, la 25 iulie 1939, când a fost avansat sublocotenent şi repartizat la Regimentul 33 Artilerie din Oradea, în funcţia de şef Secţie Artilerie. La data de 15 decembrie a fost mutat la Regimentul 39 Artilerie din Târgu Mureş. În anul 1940 a urmat Şcoala Pregătitoare de Artilerie. Dislocat cu Regimentul 39 Artilerie la Seini, lângă Satu Mare,
La data de 23 iunie 1941 a îndeplinit prima misiune de observare din Basarabia, avându-l pilot pe celebrul aviator Agarici (cunoscut datorită sloganului „Agarici, Agarici, bagă spaima-n bolşevici”).  Prin mutarea escadrilei în Crimeea, la sfârşitul anului 1941, sublocotenentul Săvulescu a participat la atacurile Sevastopolului, până în vara anului 1942. Din iulie 1942 Haralambie Săvulescu a participat la sprijinirea trupelor de vânători de munte, în luptele din Kuban.
Pentru comportarea curajoasă în timpul luptelor, în luna august 1942 a fost decorat cu ordinul „Coroana României”, în grad de cavaler.
În anul 1947 a fost avansat căpitan şi mutat la Regimentul 62 Artilerie din Şimleul Silvaniei, în funcţia de ajutor şef de stat major pentru operaţii, apoi comandant de divizion. În anul 1954 maiorul Săvulescu a fost mutat la Divizia 86 Infanterie Caransebeş, în funcţia de locţiitor al şefului spatelui (logistică). La data de 1 decembrie 1955, împreună cu un lot de 3.000 ofiţeri, maiorul Săvulescu a fost trecut în rezervă. Prin această decizie i s-a făcut o mare nedreptate.
Ca o reparaţie morală, în anul 1991 a fost avansat, în retragere, la gradul de locotenent-colonel şi apoi, în anul 1992, la gradul de colonel.
Colonelul Haralambie Săvulescu a decedat la data de 7 octombrie 2004, fiind înmormântat în cavoul familiei din Câmpina.

Generalul de brigada Ion Stoica s-a născut la 15 martie 1915 în frumoasa localitate Provita de Jos, judeţul Prahova. A absolvit şcoala primară în localitatea natală, Liceul Militar din Târgu Mureş şi Mânăstirea Dealu, Şcoala Militară de Ofiţeri Artilerie în Timişoara (1937), cursul de perfecţionare din Bucureşti (1941) şi Facultatea de ingineri topometri. Şi-a început cariera militară cu gradul de sublocotenent, la 1 iulie 1937.
A fost trecut în rezervă în anul 1946, în garnizoana Botoşani şi s-a stabilit în garnizoana Câmpina. Aici a fost avansat la gradul de maior în rezervă (25.10.1965), locotenent-colonel în rezervă (17.10.1994), colonel în rezervă (17.04.2000) şi general de brigadă în rezervă (08.11.2002).
În cursul carierei militare a îndeplinit funcţiile de comandant Secţie Artilerie, în perioada 1937-1941, în Regimentul 30 Artilerie Chişinău şi comandant de Baterie Artilerie, în Regimentul 30 Artilerie. A participat la campaniile militare din est, de la Ţiganca (pe Prut) şi până la Dalnik (zona Odessa), în perioada 22 iunie – 16 octombrie 1941, dar şi la cele din vest, până în Cehoslovacia (septembrie 1944 – mai 1945), fiind rănit uşor la plămânul drept, la 13 martie 1945.
În timpul activităţii desfăşurate în armată şi rezervă a fost decorat de mai multe ori: ordinul „Coroana României în grad de cavaler”, ordinul „Steaua României”, clasa a V-a, ordinul „Apărarea Patriei”, clasa a III-a, ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a, medalia „Eliberarea de sub jugul fascist”, medalia „Victoria” (U.R.S.S.), medalia „Crucea Comemorativă a celui de al doilea război mondial 1941-1945”. Generalul Ion Stoica a fost căsătorit şi a avut o fiică. După trecerea în rezervă a lucrat în calitate de inginer proiectant în industria petrolului, până în anul 1976, când a ieşit la pensie.
Prin Hotărârea Nr. 39/ 30.03.2000 a Consiliului Local al municipiului Câmpina, Generalul Ion Stoica a primit titlul de CETĂŢEAN DE ONOARE AL MUNICIPIULUI CÂMPINA.
A participat la câteva întâlniri cu ex-Regele Mihai I, de ziua Ordinului Militar „Mihai Viteazul”, la 8 noiembrie.
Generalul de brigada Ion Stoica a decedat la data de 3 iulie 2003, fiind înmormântat, cu onoruri militare şi civile, în ziua de 5 iulie 2003, la Cimitirul Eroilor din Câmpina.

Datele ne-au fost furnizate de Col. (r) Dan Busila

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare